Explicații studiu biblic 18 octombrie

Echipat de Duhul Sfânt

Text: Faptele Apostolilor 1:1-14

Versetul cheie: Îmbrăcați-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteți ține piept împotriva uneltirilor diavolului. Efeseni 6:11

Ideea centrală: Prin prezența Duhului Sfânt creștinii primesc daruri spirituale cu care sunt  echipați pentru slujire. De asemenea primesc, tot prin Duhul Sfânt, puterea și călăuzirea Sa în mărturisirea evangheliei.

Scopul lecției: Să înțelegem că Dumnezeu echipează credincioșii cu daruri pentru slujirea Bisericii și de asemenea, îi echipează cu puterea Duhului Sfânt în vederea propovăduirii.


INTRODUCERE

În contextul temei generale a acestei secțiuni, această lecție constituie o încurajare la slujirea în puterea Duhului Sfânt. Încurajarea rezultă din realitatea că fiecare credincios este echipat de Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, cu darurile spirituale necesare slujirii Trupului lui Cristos. De asemenea, din text se observă mesajul transmis de Domnul Isus în ziua înălțării Sale: „voi veți primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului”.

Această putere de a fi martori prin Duhul Sfânt este un efect al prezenței Duhului Sfânt. Deci nu există motive de teamă de oameni sau de lipsa de cunoștințe teologice atunci când se primește oportunitatea de a vesti evanghelia. Oricum, toți creștinii sunt martori. Toți creștinii au statutul de ambasadori ai împărăției lui Dumnezeu în această lume. Gerhard Onken spunea: „Fiecare baptist un misionar!” Înaintașii noștri au fost și astfel a pătruns evanghelia în România, așa a ajuns până în această generație. Acum este rândul nostru să fim martori prin puterea Duhului Sfânt.

1. Echipat pentru slujire cu darurile Duhului Sfânt

Cuvântul din limba greacă ce desemnează darurile spirituale – charisma, este legat de cuvântul tradus prin har și înseamnă ceva datorat harului lui Dumnezeu, nu meritelor umane.

Darul spiritual este capacitatea duhovnicească dată de Dumnezeu prin Duhul Sfânt unui credincios pentru a sluji trupul lui Cristos.Darurile Duhului Sfânt, nu trebuie confundate cu darul Duhului Sfânt. Darurile sunt date pentru a sluji cu ele, în timp ce darul Duhului Sfânt se referă la Însăși persoana Duhului Sfânt, pe care-l primește cel care se pocăiește și crede în Domnul Isus Cristos ca Mântuitor.

    • Darurile Duhului Sfânt sunt diferite, deși sursa este aceeași.

    1 Corinteni 12:4-6: „Sunt felurite daruri, dar este același Duh; sunt felurite slujbe, dar este același Domn; sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care lucrează totul în toți.”Apostolul Pavel afirmă că sunt felurite daruri, date de același Duh. Apoi, cu aceste daruri, noi îndeplinim felurite slujbe, pentru același Domn. Sau facem felurite lucrări, pentru același Dumnezeu.

    • Darurile Duhului Sfânt sunt oferite fiecărui mădular al bisericii.

    1 Corinteni 12:7a:„Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului…”. Aceasta înseamnă că fiecare are valoare în ochii lui Dumnezeu și poate fi de folos bisericii prin slujirea cu darul primit de la Duhul Sfânt. În economia lui Dumnezeu nu există nici persoane necalificate nici șomeri.  Provocarea este să ne identificăm darul sau darurile primite de la Duhul Sfânt.

    • Darurile Duhului Sfânt sunt date spre folosul altora.

    1 Corinteni 12:7b: „… spre folosul altora”. „Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului (adică darul), spre folosul altora.” Darurile ne sunt date nu pentru a ne etala calitățile, a ne ridica deasupra altora, a ne manifesta spiritualitatea, ci pentru a ne sluji unii altora.

    • Darurile Duhului Sfânt sunt împărțite după cum voiește Duhul.

    1 Corinteni 12:1: „Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voiește.”Darul este ceva nemeritat și Cuvântul ne spune că Duhul „dă fiecăruia cum voiește”. De aceea noi credem că nu este biblic a îndemna pe cineva să stăruiască după anumite daruri spirituale. Cadourile (darurile) nu se cer. Biblia afirmă clar că Cel ce hotărăște ce fel de dar să primească fiecare, este Duhul. Iar El dă daruri în funcție de necesitatea Trupului lui Cristos.

    • Darurile Duhului Sfânt trebuie folosite având ca motivație dragostea.

    1 Corinteni 3:1-3: „Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Și chiar dacă aș avea darul prorociei și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic. Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic.”Dragostea validează darurile noastre și le face eficiente. Folosirea unui dar fără dragoste e o lucrare zadarnică, care nu ajută pe nimeni. Slujirea trebuie motivată de dragoste față de Dumnezeu, față de frați, față de oamenii nemântuiți. Există slujitori care iubesc slujirea dar nu și oamenii pe care-i slujesc.

    2. Echipat pentru slujire cu puterea de a fi martor prin Duhul Sfânt

    • Puterea Duhului Sfânt dă curajul de a mărturisi evanghelia.

    După moartea Domnului Isus ucenicii trăiau mereu cu spaima că oricând pot fi prinși de autoritățile religioase și uciși ca și Învățătorul lor. Nici măcar după învierea Domnului Isus n-au îndrăznit să mărturisească public despre învierea Sa. Dar în ziua Cinzecimii, imediat după pogorârea Duhului Sfânt, Petru împreună cu cei unsprezece s-a ridicat în picioare și transmite un mesaj plin de îndrăzneală: „Pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, după sfatul hotărât și după știința mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ați răstignit și L-ați omorât prin mâna celor fărădelege.

    Dumnezeu a înviat pe acest Isus, și noi toți suntem martori ai Lui. Să știe bine, dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus pe care L-ați răstignit voi”(Faptele Apostolilor 2).Ce transformare miraculoasă și ce curaj! Ce înseamnă cu adevărat prezența și puterea Duhului Sfânt!

    În capitolul 4 din Faptele Apostolilor, Biblia prezintă cuvântarea apostolului Petru în fața fruntașilor religioși ai lui Israel. Versetul 8 menționează un aspect foarte important: Petru a început să vorbească plin de Duhul Sfânt. La sfârșitul cuvântării lui ascultătorii au rămas impresionați de curajul lui Petru: „Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan, s-au mirat, întrucât știau că erau oameni necărturari și de rând; și au priceput că fuseseră cu Isus”.          

    Ce s-a întâmplat cu Petru cel care nu a avut curaj să recunoască faptul că era ucenicul Domnului nici măcar în fata unei slujnice? Care e secretul curajului său? A fost plin de Duhul Sfânt.

    În Faptele Apostolilor 7 primul martir al bisericii, Ștefan, îndrăznește, în fața soborului, să-i acuze pe preoții cei mai de seamă că L-au respins pe Domnul Isus deși el era judecat chiar în momentul acela pentru hulă. Nici chiar pericolul de a fi lapidat (omorât cu pietre) nu-l face pe Ștefan să se teamă. 1 Tesaloniceni 1:5 spune că evanghelia a fost vestită tesalonicenilor nu numai cu vorbe, ci și cu putere, cu Duhul Sfânt și cu „o mare îndrăzneală”.

    De la versetul 6 la versetul 10 apostolul Pavel prezintă reacția tesalonicenilor la o vestire plină de curaj a evangheliei: au primit Cuvântul, în multe necazuri, cu bucuria care vine de la Duhul Sfânt, au ajuns o pildă pentru toți credincioșii din Macedonia și din Ahaia iar vestea despre credința lor în Dumnezeu s-a răspândit pretutindeni. Apostolul Pavel cere fraților din Efes (Efeseni 6) să se roage pentru el ca, oricând vestește Evanghelia, să o vestească „cum trebuie”, adică plin de curaj. Faptele Apostolilor 4:31: „După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunați; toți s-au umplut de Duhul Sfânt și vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.”

    • Duhul Sfânt dă puterea de a mărturisi evanghelia prin trăire. Trăirea este cel mai puternic mijloc de mărturisire. Uneori nu e nevoie să spui nimic. A mărturisi prin trăire înseamnă mai mult decât a fi martor ocular. Martorul ocular doar vede. Martorul care trăiește înțelege și aplică ce a văzut.

    Ce caracterizează societatea contemporană? Galateni 5:19-21: „Și faptele firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjibile, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.”

    De ce are nevoie această societate? De o alternativă. De un Dumnezeu care schimbă, care transformă. Galateni 5:22-23: „Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.”

    Dacă nesocotim trăirea în voia lui Dumnezeu, ce rost are creștinismul nostru? Confortul, protecția lui Dumnezeu, siguranța veșniciei cerești? Autoînșelare! Așa cum s-au înșelat și credincioșii din vremea lui Ieremia. Ieremia 7:4-10: „Nu vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare zicând: „Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!” Căci numai dacă vă veți îndrepta căile și faptele, dacă veți înfăptui dreptatea unii față de alții, dacă nu veți asupri pe străin, pe orfan și pe văduvă, dacă nu veți vărsa sânge nevinovat în locul acesta și dacă nu veți merge după alți dumnezei, spre nenorocirea voastră, numai așa vă voi lăsa să locuiți în locul acesta, în țara pe care am dat-o părinților voștri, din veșnicie în veșnicie. Dar iată că voi vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare care nu slujesc la nimic. Cum? Furați, ucideți, preacurviți, jurați strâmb, aduceți tămâie lui Baal, mergeți după alți dumnezei pe care nu-i cunoașteți!… Și apoi veniți să vă înfățișați înaintea Mea, în Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, și ziceți: „Suntem izbăviți!”… ca iarăși să faceți toate aceste urâciuni!”

    • Duhul Sfânt dă puterea de a propovădui Adevărul.

    Propovăduirea, mărturisirea Cuvântului nu e numai pentru predicatori. Luca 9:26: „Căci de oricine se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri”. Dacă ne rușinăm acum… Veste rea pentru prieteni: dacă vă e rușine acum…

    Luca 12:11-12: „Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor și înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijorați cum veți răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veți vorbi; căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți.”

    La finalul paragrafului din Luca 12 Domnul Isus îi încurajează pe ucenici cu privire la conținutul mesajului pe care trebuiau să-l proclame. Mulți dintre ei erau oameni simpli și fără o educație aleasă așa că s-au îngrijorat cu privire la modul în care se vor apăra de acuzațiile ce li se vor aduce și de asemenea de modul în care vor vorbi.  Duhul Sfânt ne învață: când să încurajăm, când să mustrăm, când să mângâiem și când să îndemnăm.

    Faptele Apostolilor 2 prezintă predica lui Petru. O predică simplă. Predica unui om neînvățat. Și totuși, 3000 de suflete au răspuns chemării. Așadar, nu e nevoie de un mesaj sofisticat ci de puterea Duhului Sfânt. Un aspect interesant este că oamenii nu au întrebat „Ce să facem?” când au văzut manifestările spectaculoase ale Duhului Sfânt ci după predicarea plină de puterea Duhului Sfânt a lui Petru.

    CONCLUZIE

    Atunci când Dumnezeu cheamă un credincios la slujire, prin Duhul Sfânt îl și echipează. Cum chemarea la slujire este o chemare personală a fiecărui creștin, Scriptura afirmă că fiecare creștin are primit de la Duhul Sfânt cel puțin un dar cu care să slujească. Dumnezeu îi cheamă pe copiii Săi să folosească puterea pe care o primesc prin Duhul Sfânt pentru a fi martori.

    APLICAȚII

    1. 1 Corinteni 12:1: „În ce privește darurile duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți în necunoștință.”Cum poate un credincios să fie ignorant în ce privește darurile spirituale?

    Poți ignora faptul că Dumnezeu a pregătit daruri spirituale pentru împuternicirea și echiparea ta în vederea lucrării de slujire. Este posibil să nu știi, să nu identifici, care sunt darurile pe care Dumnezeu ți le-a dat pentru slujire, sau să nu știi cum să folosești darul dat de Domnul pentru zidirea bisericii lui Cristos. Ori, să-l folosești în mod și scop greșit, pentru a te lăuda cu slujirea ta.

    2. Din Scriptură știm că Dumnezeu a vorbit în multe feluri: printr-o măgăriță, printr-un om bâlbâit, prin copii ca Samuel sau Ieremia, dar și prin oameni nobili și educați ca Isaia și Pavel.

    Dumnezeu poate și vrea să vorbească prin orice creștin. Nimeni nu e mai neputincios ca o măgăriță sau un copil și nici mai grozav ca Isaia sau Pavel.  Dacă te afli între aceste două extreme, înseamnă că Domnul poate și vrea să vorbească prin tine!

    Puterea de a propovădui nu este o abilitate înnăscută. Puterea aceasta este dată fiecărui credincios care alege să-L mărturisească pe Domnul Isus. Tot așa, astăzi, unii creștini nu îndrăznesc să-și afirme identitatea și să-și proclame credința pentru că se tem că nu sunt capabili să dea cele mai potrivite răspunsuri la posibilele întrebări ale oamenilor. Încurajarea Domnului Isus este valabilă și pentru tine astăzi: „căci Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiți”, deci nu-ți baza mărturisirea pe înțelepciunea ta, pe abilitățile tale, nici măcar pe studiile teologice, ci pe prezența și puterea Duhului Sfânt.

    3. Glosofobia este teama de a vorbi în public dar se pare că mulți creștini au o teamă de a vorbi cu cunoscuții despre credința lor. Le este teamă de reacția oamenilor la mesajul evangheliei: de replicile tăioase, de indiferență, de atitudinea batjocoritoare sau chiar de reacții violente.

    Realitatea este că dintotdeauna mesajul acesta a stârnit reacții de împotrivire, chiar dacă evanghelia a fost propovăduită de Însuși Fiul lui Dumnezeu (Ioan 15:18-25). Aparent, teama aceasta este justificată. Dar, nu trebuie să te temi, să te rușinezi și nici să te îngrijorezi cu privire la responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia! Ce trebuie să faci? Să vestești Cuvântul plin de îndrăzneală încrezându-te în puterea Duhului Sfânt de a te proteja și de a te călăuzi, așa cum te-a învățat Domnul Isus și cum au procedat primii creștini.

    Fii un martor! Acasă, la serviciu, la școală, în familie, între colegi și între prieteni. Dumnezeu vorbește prin oameni. Fii tu acel om prin care vorbește Dumnezeu. Îndrăznește, trăiește și propovăduiește în puterea Duhului Sfânt!

    ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII

    1. Cum poți identifica darul spiritual cu care Dumnezeu te-a echipat ca să slujești Biserica?
    2. Care sunt motivațiile corecte, biblice, în exercitarea darurilor spirituale?
    3. Ce abilități trebuie „antrenate” pentru a fi un martor eficient al evangheliei?
    4. Identificați câteva obstacole, prezente în această generație, care împiedică propovăduirea evangheliei în puterea Duhului Sfânt.

    Gelu Dumitrașcu – pastor Biserica Baptistă nr. 2, Reșița

    Revista Crestinul Azi