Explicații studiu biblic 13 aprilie

Tema: Cine este Acesta?

Text biblic: Matei 21:1–11

Verset cheie: Matei 16:16

Ideea centrală: Intrarea triumfală a Domnului Isus Hristos în Ierusalim marchează începutul săptămânii centrale a istoriei umanității, răspunzând la întrebarea fundamentală: „Cine este Isus?”. Deși mulțimile Îl aclamă ca Mesia, confuzia și așteptările greșite predomină, mulți percepându-L ca un eliberator politic. Însă Domnul Isus Își revelează adevărata identitate divină prin modul în care se auto-recomandă, prin împlinirea profețiilor și prin acțiuni simbolice deliberate, arătând că a venit ca un Împărat smerit pentru a birui moartea și pentru a deschide o cale spre intrarea noastră în Ierusalimul ceresc.

Scopul lecției: Cu ocazia intrării Domnului Isus în Ierusalim este important să dăm un răspuns biblic întrebării puse de locuitorii Ierusalimului legată de identitatea Lui.


Sărbătoarea intrării triumfale a Domnului Isus în Ierusalim, marchează începutul unei săptămâni cruciale în istoria umanității. În acea zi mulțimile L-au primit cu urale pe Domnul Isus, dar la sfârșitul săptămânii, aceleași voci au cerut răstignirea Sa. Pentru unii această zi reprezintă o apropiere de Sărbătoarea Învierii, iar pentru alții este un simbol al nestatorniciei omenești. În timp ce Domnul Isus știa că intră în Ierusalim pentru a muri, mulțimea credea că El va elibera poporul de sub jugul roman. Această discrepanță a condus la confuzie și deziluzii care s-au clarificat abia în ziua Învierii.

Intrarea Domnului în Ierusalim este un moment de sărbătoare și marchează începutul Săptămânii Patimilor. Evangheliile alocă mai mult de
o treime din conținut acestei ultime săptămâni din viața lui Isus, reflectând asupra importanței sale în planul divin. O asemenea atenție acordată ultimei săptămâni din viața unei personalități este nemaiîntâlnită în istorie, chiar dacă moartea persoanei în cauză a avut un mare impact social sau politic.

De-a lungul vieții și lucrării Sale, Domnul Isus a ridicat în mintea oamenilor întrebarea: „Cine este Acesta?” Întrebarea pusă de mulțimi atunci când El a intrat în Ierusalim este valabilă și astăzi. Dacă am întreba aleator zece oameni pe stradă cine este Isus, am primi răspunsuri foarte diferite, la fel ca în vremea Sa. Unii credeau că Isus era Ioan Botezătorul, alții Îl identificau drept Ilie, Ieremia sau un alt proroc. În acea zi, când Domnul Isus a intrat călare pe un măgar, întreaga cetate a fost cuprinsă de agitație, iar oamenii întrebau: „Cine este Acesta?” (Matei 21:10). De la cei mai simpli cetățeni până la liderii religioși, toți doreau să afle cine este acest om. În acest episod din viața Domnului putem găsi câteva răspunsuri și câteva lecții importante pentru noi.

1. Tendința de a-L percepe pe Domnul Isus după propriile așteptări

Mulțimile din acea zi nu doar întrebau cine este Isus, ci aveau și propriile păreri despre cine ar trebui să fie El. Cei mai mulți sperau că va fi un lider politic care îi va elibera de sub stăpânirea romană. Această tendință de a ne construi o imagine despre Domnul Isus în funcție de propriile noastre dorințe și de așteptări nu este nouă. Chiar și Ioan Botezătorul, care L-a prezentat ca Mielul lui Dumnezeu, a fost confuz mai târziu, întrebându-se din închisoare dacă El era, într-adevăr, Cel așteptat (Matei 11:3).

Istoria ne arată că fiecare generație tinde să-și construiască o imagine a Fiului lui Dumnezeu conform sensibilităților culturale ale vremii. De exemplu, în Evul Mediu, El era portretizat ca un bărbat puternic, reflectând atmosfera sângeroasă a războaielor de atunci. În Renaștere, accentul s-a pus pe imaginea unui Isus blând și iubitor, în timp ce generația hippy din anii ’60 L-a perceput ca pe un rebel împotriva sistemului politic și religios.

Există două mari pericole atunci când încercăm să ne facem o imagine despre Isus Hristos după cum ne convine. În primul rând, orice imagine pe care o creăm spune mai multe despre noi decât despre El. Mulțimea din Ierusalim își dorea un Mesia politic, așa că L-au văzut pe Domnul Isus prin această prismă. În zilele noastre, diferite cărți și filme prezintă versiuni ale lui Isus ca fiind un manager de succes sau un prieten relaxat, dar acestea reflectă mai mult dorințele generației noastre decât realitatea divină a Domnului Isus.

În al doilea rând, nicio imagine creată de noi nu Îl poate prezenta pe Domnul Isus în toată plinătatea Sa. Persoana Sa este mult prea complexă pentru a fi descrisă în totalitate, de aceea avem patru evanghelii care ne oferă perspective diferite asupra vieții Sale. Cercetându-ne inimile, observăm că și astăzi există tendința de a ne agăța de ce ne place și de a neglija ce nu ne place. Este important să ne formăm imaginea despre Domnul Isus nu din câteva texte izolate, ci din întreaga Scriptură.

2. Domnul Isus răspunde întrebării „Cine este El?”

În ziua intrării Sale în Ierusalim, Domnul Isus Și-a revelat identitatea prin mai multe moduri.

a. Prin modul în care Se prezintă pe Sine

Duceți-vă în satul dinaintea voastră: în el veți găsi îndată o măgăriță legată, și un măgăruș împreună cu ea; dezlegați-i și aduceți-i la Mine. Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneți că Domnul are trebuință de ei. Și îndată îi va trimite (Matei 21:2–3). Domnul Isus a dat instrucțiuni precise despre cum să găsească ucenicii animalele pentru intrarea în Ierusalim, arătând astfel atotcunoașterea Sa divină. El afirmă, de asemenea: Domnul are trebuință de ei (Matei 21:3). Termenul utilizat face trimitere atât la o adresare politicoasă, cât și la autoritatea supremă a Suveranului. Astfel, Domnul Isus exprimă foarte clar identitatea Sa de Dumnezeu, indicându-Și suveranitatea asupra tuturor lucrurilor.

b. Prin împlinirea profețiilor Vechiului Testament

Matei subliniază că intrarea Domnului Isus în Ierusalim a fost împlinirea unei profeții ale lui Zaharia: Iată, Împăratul tău vine la tine, blând și călare pe un măgar (Matei 21:5). De la Ierihon, direcția din care venea Domnul Isus, până la Ierusalim erau aproximativ 30 km. În acest context, evanghelistul Matei dorește să dea lămuriri: nu oboseala L-a determinat pe Domnul Isus să urce pe un măgăruș, întrucât mai era doar un kilometru de mers, ci a fost un act deliberat din partea Lui pentru a împlini o profeție. Tocmai acest act a confirmat că El este Mesia, Fiul lui Dumnezeu. De-a lungul întregii Sale vieți, Domnul Isus a împlinit multe profeții ale Vechiului Testament, demonstrând astfel că era Mesia promis.

c. Prin acțiunile simbolice deliberate

Domnul Isus a călărit pe un măgăruș, un simbol al umilinței. El a curățat Templul de schimbătorii de bani, demonstrând autoritatea Sa asupra Casei lui Dumnezeu. Blestemarea smochinului reprezintă și ea un simbol puternic al judecății care urma să vină asupra Israelului. Astfel, alegerea Sa de a călători pe acest animal nu a fost întâmplătoare, ci un alt simbol cu un mesaj clar. El nu era un cuceritor politic, ci un Împărat smerit. 

Perioada Paștelui era totodată un context propice pentru „anunțul” pe care Domnul Isus căuta să Îl facă. Anunțarea calității Sale de Mesia era potrivită în situația în care Ierusalimul era plin de oameni veniți la sărbătoare, o sărbătoare unde aveau să fie sacrificați mii de miei pentru popor. Tot acum pelerinii își amintesc atât de clar de Mesia recitând psalmii de călătorie pascală, psalmi care vorbesc despre trimisul lui Dumnezeu.

În lumea antică, o intrare triumfătoare avea o semnificație clară: era o paradă a victoriei, a biruitorului. Domnul Isus nu a intrat în cetate ca un împărat cuceritor în felul lumii, ci ca un Împărat care a mers de bună voie spre locul jertfirii Lui.

d. Prin acceptarea închinării oamenilor

Mulțimile care Îl însoțeau pe Domnul Isus au început să Îi aducă închinare, strigând „Osana, Fiul lui David!” (Matei 21:9). Deși în alte momente Domnul Isus cerea discreție, acum El a primit laudele fără rezerve. Fariseii, buni cunoscători ai Scripturilor, au realizat ce se întâmplă și imediat I-au cerut să oprească aceste strigăte, dar El a răspuns: Dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga (Luca 19:40), arătând astfel că întreaga creație recunoaște suveranitatea Sa.

Domnul Isus nu descurajează deloc slava ce i-o aduceau oamenii, ci dimpotrivă o primește cu mare bucurie. Tot evanghelistul Matei ne relatează mai târziu un incident similar petrecut la intrarea în Templu: Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea, și pe copii strigând în Templu și zicând: „Osana, Fiul lui David!” s-au umplut de mânie. Și I-au zis: „Auzi ce zic aceștia?” „Da” le-a răspuns Isus. „Oare n-ați citit niciodată cuvintele acestea: „Tu ai scos laude din gura pruncilor și din gura celor ce sug?” (Matei 21:15–16)

Iată un nou episod în care Domnul Isus nu refuză lauda, ci dimpotrivă, o încurajează. Asemenea cuvinte de laudă adresate unui om sunt blasfemie, însă identitatea Sa era de Fiu de Dumnezeu și ele sunt perfect legitime.

Așadar, cine este acest Isus?

3. Fiecare trebuie să dăm un răspuns personal la această întrebare

Cine crezi tu că este Domnul Isus? Este El o persoană ce se potrivește preferințelor tale? Sau este Domnul Domnilor pentru tine? Este El Mesia care împlinește profețiile din Scripturi? Un Împărat vrednic de închinarea ta? Acestea sunt întrebări la care trebuie să răspunzi. Probabil nu este prima oară când te confrunți cu această întrebare, însă nu refuza îndemnul și răspunde. Este El Domnul și Mântuitorul tău?

4. Lecții din intrarea triumfală

Intrarea lui Domnul Isus în Ierusalim ne oferă câteva lecții foarte valoroase pentru viața noastră spirituală.

a. Atenție la triumfalism

Triumfalismul reprezintă o mentalitate care ne face să credem că vom câștiga toate bătăliile spirituale fără dificultăți. Triumfalism înseamnă să credem că vom birui toate ispitele și toate încercările. Triumfalism înseamnă să credem că dacă ne rugăm nu vom mai avea nicio problemă în viață și orice boală va fi vindecată. În istorie, triumfalismul creștin a condus la abuzuri de putere, cum s-a întâmplat în Evul Mediu, când creștinismul a fost impus cu forța în regate.

Triumfalismul din noi trebuie să primească această atenționare că ceea ce s-a petrecut după intrarea triumfală a Domnului Isus în Ierusalim a fost suferința la cruce. Urmarea lui Hristos înseamnă luptă spirituală, lepădare de sine, purtarea crucii, suferință și preț plătit pentru sfințire. Adevăratul triumf va fi la revenirea Domnului Isus ca Împărat al Împăraților.

De ce totuși Domnul Isus a intrat în felul acesta în Ierusalim? De ce le-a îngăduit oamenilor să fluture ramurile de finic și să strige laude cuvenite doar lui Mesia, permițând acea paradă publică unică în viața Lui? A fost sau nu a fost un moment de triumf?

Răspunsul este: DA, a fost un triumf și atunci! De fapt, acea zi a înregistrat una dintre cele mai mari biruințe, pentru că, știind suferința care Îi era înainte, Domnul Isus n-a dat înapoi de la drumul spre cruce!

Cuceritorii istoriei care au intrat triumfător în fortificații puternice, unii formând imperii extraordinare, măturând națiuni în calea lor, alții creând mișcări de rezistență care au eliberat popoare de sub asuprire, toți au reușit victorii limitate, și în timp, și în spațiu. Nimeni în istoria lumii nu a mai biruit însă moartea! Niciun alt biruitor nu șade pe tron ceresc, iar în urma Lui să rămână de vizitat un mormânt gol! Nimeni nu poate aduce viața veșnică!

b. S-a deschis Calea spre intrarea noastră în Noul Ierusalim

Intrarea triumfală deschide calea spre propria noastră intrare în Ierusalimul ceresc. Prin moartea și învierea Sa, Domnul Isus a biruit moartea și ne-a oferit viața veșnică. Moartea nu mai are putere asupra noastră; noi suntem copii ai învierii și putem avea siguranța că vom fi biruitori împreună cu El (1 Corinteni 15:55–57, Coloseni 2:15). 

Astfel, Domnul Isus a anunțat împlinirea planului lui Dumnezeu pentru mântuirea omenirii. El a biruit nu prin forță militară, ci prin sacrificiu de Sine. Intrarea Sa triumfală este o invitație pentru noi de a-L recunoaște ca Domn și de a ne închina înaintea Lui. La final, va veni o zi când toată omenirea își va pleca genunchii înaintea Lui și va mărturisi că Isus Hristos este Domnul (Filipeni 2:10–11). Iar, datorită Lui, noi vom putea intra ca biruitori în Ierusalimul ceresc.

Astăzi este sărbătoare pentru noi, pentru că acum 2000 de ani Mântuitorul nostru a anunțat public triumful asupra morții, împlinirea deplină a planului Tatălui pentru mântuirea noastră și biruința Împărăției Sale!

Întrebări de aplicații:

  1. Ce ne comunică intrarea călare pe un măgăruș despre identitatea și caracterul Domnului Isus?
  2. Cum putem exprima practic lauda la adresa Domnului într-un eveniment ca și cel de azi?
  3. Cine este Isus pentru tine? În ce măsură acest lucru este reflectat de identitatea, lucrarea și relațiile tale?
  4. Cum ar trebui să îl prezint pe Domnul într-un mod concret cuiva care nu Îl cunoaște deloc pe Isus și care mă întreabă onest: Cine este Isus?

autor: Emanuel Ţundrea, pastor, Biserica Creștină Baptistă „Emanuel” Tinca, Bihor,
e-mail: emanuel@emanuel.ro


Revista Crestinul Azi