Explicații studiu biblic 23 martie

Tema: Isus Hristos, Capul Bisericii

Text biblic: Efeseni 5:21–33

Verset cheie: Efeseni 5:23

Ideea centrală: Isus Hristos este capul Bisericii, oferindu‑i acesteia mântuire, curățire, sfințire și purtare de grijă.

Scopul lecției: Să-L cunoaștem pe Isus Hristos drept cap al Bisericii față de care Biserica trebuie să se supună.


Introducere

Biserica face parte din planul veșnic al lui Dumnezeu, prin care a intenționat mântuirea oamenilor. Realizarea lui s-a făcut de-a lungul timpului cu multă răbdare și cu multă minuțiozitate prin care oamenii au fost chemați să fie parte a acestui plan. Deși omul a jucat un rol important în planul lui Dumnezeu cu Biserica Sa, această lucrare a presupus faptul că Dumnezeu este în controlul absolut al lucrurilor. În acest sens, Biserica nu este lăsată la discreția omului, ci ea are drept conducător pe Isus Hristos, Cel care este Capul ei. Hristos este căpetenie peste toate lucrurile Bisericii (cf. Efeseni 1:22).

În Noul Testament găsim mai multe metafore ale Bisericii: Trupul lui Hristos (cf. Efeseni 1:22–23), mireasa lui Hristos (cf. Apocalipsa 19:7–9), casa lui Dumnezeu (cf. 1 Timotei 3:15), vița și mlădițele (cf. Ioan 15:1–8), turma lui Dumnezeu (cf. 1 Petru 5:2), familia lui Dumnezeu (cf. Galateni 3:26), preoția lui Dumnezeu (cf. 1 Petru 2:9). Una dintre cele mai folosite metafore pentru Biserică este cea a Trupului lui Hristos. În această metaforă Isus Hristos este Capul, adică Cel care guvernează, iar credincioșii sunt membre ale trupului, fiecare cu funcția lui, slujind potrivit chemării și darurilor primite.

Care este rolul capului pentru trup? Capul joacă un rol esențial pentru trup atât din punct de vedere biologic, cât și simbolic. Iată câteva funcții și roluri importante:

1. Capul are funcții biologice:

Controlul sistemului nervos: Creierul este centrul de control al întregului corp. El coordonează toate activitățile organismului: de la mișcările voluntare, la funcțiile involuntare (respirație, bătăile inimii etc).

Gândire și conștiență: Capul adăpostește creierul, care este responsabil de gândire, rațiune, memorie, emoții și conștientizare.

Organele de simț: Majoritatea simțurilor principale, cum ar fi văzul, auzul, mirosul și gustul, sunt localizate în cap, permițând corpului să interacționeze cu mediul exterior.

2. Capul cu roluri simbolice:

Conducător și ghid: În mod simbolic capul este văzut ca un conducător al trupului. În multe culturi și religii capul este considerat locul unde se află înțelepciunea și direcția, oferind trupului călăuzire și orientare.

Simbol al identității: Capul este asociat cu identitatea personală. Chipul unei persoane, expresiile faciale și privirea sunt elemente esențiale pentru recunoaștere și interacțiune socială.

Apostolul Pavel preia această metaforă a capului și o folosește ca să descrie relația dintre Hristos și Biserică. Faptul că Domnul Isus este Capul Bisericii are mai multe implicații.

1. Hristos este Mântuitorul Trupului

Deși avem un text care se adresează în principal relației dintre soț și soție, această relație are la bază relația dintre Hristos și Biserica Sa. Această relație este modelul desăvârșit pentru modul în care soțul și soția ar trebui să se relaționeze unul la celălalt.

Isus Hristos este Mântuitorul trupului. Mântuirea bisericii s-a realizat prin jertfa lui Hristos. El a fost jertfa de ispășire pentru păcatele oamenilor. Astfel, El a adunat în trupul Său pe cei care au crezut în jertfa Lui. Pentru că El este Cel care Și-a dat viața pentru Biserică, El Se califică să-i fie Cap. 

Pentru mântuirea Bisericii Domnul Isus S-a întrupat în lumea noastră, luând trup de om. El a devenit reprezentantul omenirii pentru mântuire. Prin moartea pe cruce El a plătit prețul pentru păcat înaintea lui Dumnezeu. Dreptatea lui Dumnezeu cerea pedeapsă pentru păcatul omului, iar Isus Hristos a plătit în locul nostru, oferind viața Sa ca jertfă lui Dumnezeu.

Prin învierea Sa a arătat victoria asupra morții și a păcatului, confirmând faptul că am fost socotiți neprihăniți de către Dumnezeu. Prin înălțarea la cer Domnul Isus continuă lucrarea de mijlocire înaintea Tatălui. La Cincizecime Duhul Sfânt a fost trimis pentru Biserică pentru a-i sfinți și a-i călăuzi pe credincioși. Iar Biserica așteaptă revenirea Mântuitorului ei pentru a ajunge la starea de desăvârșire finală. Ca mântuitor al trupului Hristos nu este un tiran, ci Unul care are o direcție, are un plan cu Biserica și-l duce la îndeplinire.

2. Hristos a curățit și sfințește Biserica

Scopul pe care L-a avut Isus Hristos când s-a dat pe Sine ca jertfă pentru mireasa Sa, Biserica, a fost să o pună de-o parte pentru Sine ca fiind a Sa pentru totdeauna (cf. Evrei 2:11; 10:10, 14; 13:12).

Cum și-a curățit Hristos Biserica? Curățirea are loc prin Cuvântul Domnului, atunci când păcătosul crede Evanghelia și acceptă pentru sine jertfa lui Hristos care-l curăță de păcate. 

În Tit 3:5 apostolul Pavel vorbește despre „spălarea nașterii din nou”. Credincioșilor din Corint tot apostolul Pavel le spune că înainte au fost plini de păcat, dar „au fost apoi spălați, sfințiți, socotiți neprihăniți în Numele Domnului Isus, prin Duhul lui Dumnezeu” (cf. 1 Corinteni 6:11).

3. Hristos îngrijește Biserica

În calitatea Sa de Cap al trupului Domnul Isus are grijă de Biserica Sa. El îi oferă Bisericii:

a. Călăuzire

Isus Hristos îi oferă Bisericii direcția de care are nevoie prin intermediul Cuvântului și a Duhului Său. El a promis că Duhul Sfânt îi va călăuzi pe credincioși în tot adevărul. Această călăuzire este foarte importantă, pentru că Biserica nu trebuie să uite de unde vine și încotro merge, să nu uite misiunea sa în lumea aceasta.

b. Protecție și susținere

Hristos îi oferă Bisericii protecție spirituală. El o apără de atacurile spirituale și de influențele negative ale lumii. În Matei 16:18, Isus spune: „voi zidi Biserica Mea, și porțile locuinței morților nu o vor birui”. Acest lucru înseamnă că Biserica va fi protejată de forțele răului și că Hristos o va susține în fața amenințărilor de orice fel.

c. Mijlocire

Hristos mijlocește pentru Biserică înaintea lui Dumnezeu Tatăl. În Evrei 7:25 ni se spune că Hristos „trăiește pururea ca să mijlocească pentru ei [cei credincioși]”. Faptul că „Hristos mijlocește pururea pentru Biserica Sa” înseamnă că El continuă să fie prezent activ în viața credincioșilor și a Bisericii, asigurând legătura lor cu Dumnezeu, oferind har, iertare și protecție spirituală. Această mijlocire nu este doar o simplă rugăciune, ci un act permanent și veșnic, prin care Hristos garantează mântuirea și apropierea Bisericii de Dumnezeu.

d. Binecuvântările spirituale ale harului Său

Hristos îngrijește Biserica oferindu-i har, pace și binecuvântări spirituale. Prin El credincioșii primesc darurile Duhului Sfânt și sunt întăriți în viața lor de credință. În Efeseni 1:3 se spune că „Dumnezeu ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești, în locurile cerești, în Hristos”. 

e. Păstrarea unității Bisericii

Hristos menține unitatea Bisericii prin dragostea și harul Său, chemându-i pe credincioși la o viață de comuniune și slujire reciprocă. El este sursa păcii și a unității dintre credincioși, așa cum este scris în Efeseni 4:3–4: „şi căutați să păstrați unirea Duhului, prin legătura păcii. Este un singur trup…”. 

f. Creșterea Trupului

Trupul este destinat ca să crească. Astfel, cu ajutorul lui Hristos, el trebuie „să crească în toate privințele ca să ajungă la cel ce este Capul, Hristos” (cf. Efeseni 5:15). Isus Hristos a oferit credincioșilor daruri spirituale care sunt necesare creșterii, care se face în unitate, în dragoste, prin contribuția fiecărui membru. 

Ce trebuie să facă Biserica?

Biserica trebuie să fie supusă Capului, lui Isus Hristos. Faptul că Biserica este supusă lui Hristos presupune mai multe aspecte esențiale:

  1. Autoritate: Biserica recunoaște autoritatea supremă a lui Isus Hristos în toate aspectele vieții ei.
  2. Învățătură: Biserica se supune învățăturii lui Isus Hristos, care este fundamentul pentru credință și practică.
  3. Viața comunității: Biserica trăiește și acționează conform principiilor și valorilor stabilite de Isus Hristos în Sfânta Scriptură.
  4. Misiune și evanghelizare: Biserica are datoria de a continua misiunea lui Isus Hristos de a propovădui evanghelia și de a aduce oameni la credință. Aceasta implică trăirea și răspândirea mesajului Său mântuitor. 
  5. Unitate și comuniune: Biserica este chemată să fie unită în Isus Hristos, care este sursa unității și armoniei ei. Aceasta se arată printr-o comuniune strânsă și plină de dragoste între membrii Bisericii.

Concluzie:

Pasajul din Efeseni 5:21–33 ne oferă o imagine clară și profundă despre relația dintre Hristos și Biserică. Ca și Cap al Bisericii, Hristos mântuie, curăță, sfințește și poartă de grijă trupului Său. Ca membri ai acestui trup, suntem chemați să ne supunem autorității Lui, să trăim în unitate și sfințenie, reflectând în toate relațiile noastre dragostea și dedicarea Lui. Această lecție ne reamintește de importanța Bisericii și de chemarea noastră de a fi un trup unitar, sfințit și dedicat Lui.

Aplicații:

  1. Credincioșii trebuie să se supună întotdeauna lui Isus Hristos, Cel care este Capul Bisericii
  2. Credincioșii trebuie să-I fie întotdeauna recunoscători lui Isus Hristos pentru faptul că El a realizat mântuirea lor prin moartea ispășitoare de pe cruce.
  3. Credincioșii trebuie să lucreze împreună cu Isus Hristos la sfințirea lor în viața de zi cu zi.
  4. Credincioșii trebuie să fie recunoscători lui Isus Hristos pentru toată purtarea de grijă în toate aspectele vieții spirituale.

Întrebări pentru discuții:

  1. Cât de ușor îți este să te spui lui Hristos și accepți voia Sa din Sfânta Scriptură?
  2. Care este rolul tău în Trupul lui Hristos, în Biserică?
  3. În ce măsură reușești să crești ca membru în Trupul lui Hristos?

autor: Cristian Vidican, păstor, Biserica Creștină Baptistă „Providența” din Tulca, județul Bihor


 

Revista Crestinul Azi