Explicații studiu biblic 16 februarie

Tema: Isus Hristos, Robul Domnului

Text biblic: Matei 12:15–21

Verset cheie: Matei 12:18

Ideea centrală: Isus Hristos este Robul Domnului, confirmat de ac­țiu­nile Sale și de profeți­ile Vechiului Testament și ales de Dumnezeu ca sin­gu­ra cale pentru mântuire.

Scopul lecției: Să descoperi frumusețea inimii Robului Domnului pentru a te încrede în El și pentru a fi ca El.


Introducere

Capitolul 11 din Evanghelia după Matei se concentrează asupra Domnului Isus Hristos, iar tema întregului capitol este măreția Sa. Pe măsură ce capitolul 12 se desfășoară, încă din primele 14 versete se pot observa conexiuni între capitolul 11 și capitolul 12. În primul rând, capitolul 12 debutează cu expresia „în vremea aceea”, indicând faptul că evenimentele din Matei 12 și cele din Matei 11 erau foarte apropiate. 

De asemenea, se creionează tot mai puternic tema acestei unități de conținut. Pe de-o parte, la sfârșitul capitolului 11, Domnul Isus îi invitase pe cei care erau obosiți și împovărați să vină la El, deoarece jugul Său este ușor; cu alte cuvinte, părtășia cu Dumnezeu la care îi chema pe oameni nu era împovărătoare, precum legalismul fariseilor. Pe de altă parte, în primele 14 versete din Matei 12 vedem o ilustrare a acestui principiu, în timp ce El dă la o parte învățătura artificială a fariseilor și expune adevărata semnificație a zilei Domnului. Astfel, Domnul Isus Hristos Își arată autoritatea divină în Matei 12:1–14 când declară că „Fiul Omului este Domn și al sabatului”. În acest context continuă descoperirea de Sine a Domnului Isus prezentându‑ni-Se nu doar ca Domn al sabatului, ci și ca Rob al Domnului.

Matei ne prezintă aici ceva din inima Domnului Isus. Caracterul Său este pus în contrast cu liderii religioși din vremea aceea. Matei contrastează inimile lor și dorința de a-L distruge pe Isus Hristos cu compasiunea lui Isus pentru cei bolnavi, pentru cei abătuți și pentru cei marginalizați. Matthew Henry spunea: „Așa cum în mijlocul celor mai mari umilințe ale lui Hristos au existat dovezi ale demnității Sale, tot astfel, în mijlocul celor mai mari onoruri ale Sale, El a dat dovezi ale smereniei Sale”. 1

Descoperind caracterul Domnului Isus Hristos, Matei nu vrea doar să stăm deo­­parte și să-L admirăm, ci vrea să și credem în El! Matei ne cheamă să ne dedicăm lui Hristos. Prin acest text inspirat, Duhul Domnului ne cheamă să ne bazăm pe El, să Îl iubim, să Îl credem, să ne închinăm Lui și să Îl urmăm.

I. Caracterul de Rob al Domnului Isus este descoperit de acțiunile Sale (vs. 15–16)

Pasajul continuă în același ton zugrăvindu-ne o imagine a opoziției perseverente a fariseilor față de Isus Hristos și, pe de altă parte, a slujbei perseverente a Domnului. El știa ce pun la cale fariseii și de aceea, ni se spune în versetul 15, că S-a îndepărtat de ei. Retragerea Domnului Isus nu a fost un act de lașitate, ci un act de prudență. Domnul Isus nu încerca să forțeze mâna fariseilor. Robul Domnului este prudent.

Totuși, retragerea Sa a fost și un act de judecată, deoarece, plecând din mijlocul lor, El îndepărta de ei predicarea Sa dătătoare de viață a Cuvântului adevărului și îndepărta de la ei mărturia adevărului mesajului Său care era dată prin miracolele pe care le făcea. Astfel, plecând de acolo, aducea o lipsă a Cuvântului în viețile fariseilor. Robul Domnului aduce judecata.

Observăm, de asemenea, că retragerea Sa a fost un act de smerenie, de renunțare la Sine. El fusese oarecum în centrul atenției. A atras atenția mulțimilor și chiar liderii religioși s-au adunat în jurul Său. Acum El urma să meargă la periferie. Va sluji în locuri mai puțin vizibile. Smerenia lui Hristos este văzută aici în contrast cu fariseii care doreau să atragă atenția asupra slujbei lor. Robul Domnului este smerit.

Poate că te afli într-o situație similară cu cea a Domnului Isus Hristos la locul de muncă, în familie, în cartier sau poate chiar și în lucrarea ta. Poate că există o anumită opoziție față de ceea ce Dumnezeu te-a chemat să faci. Poate te simți marginalizat din această cauză. Privește la Robul Domnului! Isus Hristos Își continuă lucrarea în ciuda încercărilor dușmanilor Săi de a marginaliza lucrarea încredințată de Tatăl. El nu S-a retras cu totul. Nu s-a lăsat pe tânjeală, ci a continuat să-L slujească pe Domnul cu credincioșie, chiar și atunci când S-a retras dintr-un anume loc. 

Ultima parte a primelor două versete din text ne arată trei consecințe ale retragerii Domnului Isus din mijlocul complotului: mulțimile au continuat să-L urmeze; alți bolnavi au beneficiat de vindecarea Sa și martorilor oculari li s-a poruncit să nu comunice adevărata Sa identitate. Versetul 17 ne va spune că acest lucru s-a întâmplat ca să împlinească profețiile, pentru că El Se descoperea în mod treptat, după o agendă divină, și pentru a ridica un filtru care să deosebească pe cei credincioși cu adevărat de simpatizanții Săi, urmându-L doar pentru minuni. 

În aceste prime versete vedem cum acțiunile Domnului Isus descoperă caracterul Robului Domnului. Mai mult decât atât, acțiunile Sale descoperă și caracterele, inima noastră, a celor care pretindem a fi, prin credința în El, robii Domnului. Așa cum acțiunile Domnului Isus Îi dezvăluie inima Sa de Rob, tot așa și acțiunile noastre ne dezvăluie inima. Ce spun acțiunile noastre? Conform acțiunilor noastre, căutăm mai întâi Împărăția și neprihănirea Sa? Sau acțiunile noastre arată că suntem robii lui Mamona mai degrabă decât robi ai Domnului?

II. Caracterul de Rob al Domnului Isus este descoperit de profețiile Vechiului Testament (vs. 17–21)

În versetele 17–21 Matei ne îndreaptă urechile înspre vocea profetului Isaia. Evanghelistul citează din Isaia 42:1–4, primul din cele patru pasaje în care Isaia vorbește despre Robul Domnului care va veni să elibereze Israelul. În pasajul studiat Matei face apel direct la cuvintele lui Isaia și le aplică Domnului Isus Hristos. 

Aspectul unic al profeției citate de Matei are de-a face nu doar cu portretul Robului Domnului, ci și cu atitudinea lui Dumnezeu față de Robul Domnului. Versetul 18 ne descoperă un element esențial: „sufletul [lui Dumnezeu] își găsește plăcerea” în Robul Domnului. Sunt două motive pentru care Robul Domnului este obiectul desfătării inimii lui Dumnezeu. 

În primul rând, Domnul Isus este Robul ales de Dumnezeu pentru rea­lizarea răscumpărării: „Robul Meu, pe care L-am ales.” Deși este deopotrivă cu Dumnezeu, egal în putere, slavă și eternitate cu Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Duhul, totuși El este Robul ales de Dumnezeu pentru răscumpărarea noastră. El ne slujește salvându-ne. El Îl slujește pe Domnul în legământul răscumpărării, în numele nostru. Domnul Isus își asumă rolul de Rob. Pavel spunea în Filipeni 2:6–7, „El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.”

În al doilea rând, versetul 18 ne spune că Domnul Isus este din veșnicie Fiul preaiubit al lui Dumnezeu: „Preaiubitul Meu…”. Tatăl Își găsește plăcerea în lucrarea Fiului, în caracterul Său. Și pentru că am fost acceptați de Dumnezeu, se bucură și de noi. Acceptarea noastră de către Tatăl se bazează pe faptul că El este satisfăcut de Fiul și pentru că noi am crezut în El. Pentru că noi L-am acceptat pe Domnul Isus ca Mântuitor al păcătoșilor și ca Fiu al lui Dumnezeu, El ne acceptă; Hristos moare în locul nostru pentru ca noi să putem fi acceptați de Dumnezeu. 

Din a doua parte a versetului 18 descoperim promisiunile Tatălui ceresc față de Robul Domnului în care-și găsește plăcerea. Pe de-o parte, descoperim implicarea Sfintei Treimi în lucrarea Robului Domnului. Ni se spune că robul va fi echipat pentru lucrarea Sa, pentru misiunea ce i se oferă. Dumnezeu nu ne cheamă la ceva pentru care nu ne echipează și nu L-a chemat pe Fiul Său la ceva pentru care nu L-a echipat. Deși Fiul era egal cu El în putere și în slavă, totuși, în calitate de Mijlocitor, Tatăl L-a echipat punând Duhul Său peste El. 

Pe de altă parte, în versetele 18 și 20, observați că Fiul va reuși în eforturile Sale. El va avea izbândă în lucrarea pe care o face pentru Domnul. El va proclama dreptatea până când dreptatea va duce la victorie. Domnul îi va propăși lucrarea. Iar în final, versetul 21 ne anunță că Dumnezeu Tatăl Îi va da neamurile. Nu este suficient ca Fiul să fie Mântuitorul lui Israel, El va fi Mântuitorul lumii. 

Dar punctul central al acestui pasaj și motivul pentru care Matei îl citează în principal se află în versetele 19 și 20. Aici este prezentat caracterul lui Mesia. Matei vrea să contrasteze caracterul Robului Domnului cu caracterul acestor oameni care pretind că sunt urmașii lui Dumnezeu.

În primul rând, ni se spune că Mesia nu va fi văzut strigând pe ulițe. Cu siguranță, Robul Domnului nu va atrage atenția asupra Sa pe străzi. Matei ne spune în versetul 19 că Robul Domnului Își va face lucrarea fără să fie ostentativ, fără să atragă atenția asupra sa, cu smerenie și cu abnegație. Așa a fost profețit despre Robul Domnului, iar Matei ne spune: „Exact așa este Domnul Isus! El este smerit. El nu încearcă să atragă atenția asupra Sa. El face voia Tatălui ceresc și are grijă de interesele voastre spirituale. El nu Se întreabă ce poate obține de la tine, ci vrea să te slujească.” 

Observați, de asemenea, în versetul 20, că lucrarea Domnului Isus și lucrarea fariseilor sunt puse în contrast: „Nu va frânge o trestie ruptă şi nici nu va stinge un fitil care fumegă”, spre deosebire de farisei, care se grăbeau să critice, să judece și să respingă. Domnul Isus Hristos este răbdător. Fariseii sunt nemiloși. Ei pun la cale distrugerea Lui. Sunt îngâmfați. Se prefac că sunt neprihăniți, dar de fapt sunt goi. Sunt interesați să afișeze neprihănirea, rugându-se la colțurile străzii. Domnul Isus, în schimb, este bun, smerit și blând. Robul Domnului Își va face lucrarea, spune Isaia, fără asprime sau rigiditate. El va fi înțelegător cu cei care sunt slabi și, în loc să-i apese și să-i judece, va aprinde și va zidi cu blândețe viața spirituală din ei, îngrijindu-se de ei și arătând compasiune. 

Ideea principală a lui Matei este că Domnul Isus îi va trata cu profundă compasiune și grijă chiar pe cei pe care fariseii îi disprețuiau. Domnul Isus Își va arăta grija tandră față de cei care sunt slabi și Îi vor cere ajutorul. El îi va ajuta pe cei bolnavi, așa cum vedem în versetul 15. El va arăta bunătate și compasiune față de vameși și păcătoși, așa cum Matei ne-a arătat în capitolul 9. Îi va mângâia pe cei îndurerați. Îi va ajuta pe cei care sunt temători. Îi va încuraja pe cei care se îndoiesc. Va fi tandru și plin de compasiune. Blândețea și mila Domnului Isus sunt menite să îi atragă la Sine pe păcătoșii bolnavi. Ei se tem că vor fi judecați de Dumnezeu, pentru că este just acest lucru, și totuși sunt întâmpinați de vizita Mântuitorului care este sensibil și plin de compasiune. Robul Domnului care îi va susține și îi va ridica.

Matei ni-L prezintă în felul acesta pe Robul Domnului din mai multe motive. În primul rând, dragă frate și soră, Matei vrea să fim ca Mântuitorul nostru, să imităm inima Robului Domnului. Să avem aceeași inimă pentru cei care sunt în afară, pentru cei care sunt marginalizați, pentru cei care s-ar putea să nu fie ca noi, care nu sunt acceptați din punct de vedere social, care nu fac parte din „clasa” noastră și nu sunt de „felul” nostru. El dorește ca noi să avem aceeași compasiune tandră și aceeași grijă pe care le manifestă Domnul Isus.

Iar pentru cei care nu-L cunosc pe Hristos, Matei vrea ca păcătoșii să vină la Mântuitorul, pentru că îi va trata cu blândețe. Pe fiecare, în starea sa, în amărăciunea sa, în disperarea și în slăbiciunea sa, pentru că El este milostiv și plin de compasiune. Matei ne cheamă să ne încredințăm acestui Mântuitor. Prin acest pasaj Biblia ni-L descoperă nu doar pe Robul Domnului, ci și pe Domnul Robului: „Iată, Dumnezeul cerului și al pământului este ca Domnul Isus Hristos. El nu este ca fariseii. De ce îți este teamă să vii la El? Vino și El îți va da odihnă”.

Întrebări pentru discuții:

  1. Cunoști o altă religie sau o altă prezentare a divinității care să se prezinte ca fiind gata să slujească muritorii de rând? Cum sunt prezentați zeii în mitologiile antice? Ce arată imaginea „Robului Domnului” despre creștinism?
  2. În ce fel ești ajutat în viața de rugăciune și de pocăință să înțelegi inima de Rob al Domnului pe care Mântuitorul nostru o are față de păcătoși?
  3. În ce slujiri și lucrări este nevoie chiar acum ca voi, membrii bisericii din care faceți parte, să arătați blândețea și compasiunea Robului Domnului? 
  4. Care sunt aspectele în care-ți găsești inima mai asemănătoare cu fariseii și vizibilitatea pe care ei o căutau decât cu smerenia Robului Domnului?

Notă: 1 — https://www.christianity.com/bible/commentary/matthew-henry-complete/matthew/12


autor: Iosua Faur, păstor, Biserica Creștină Baptistă „Sfânta Treime”, Brăila


Revista Crestinul Azi