Tema: Slujește-L pe Dumnezeu când ești intimidat
Text biblic: Neemia 6:1–19
Verset cheie: Neemia 6:3
Ideea centrală: Descurajările pot veni din afara Bisericii, este adevărat, dar există și intimidări și denigrări venite dinăuntrul Bisericii. Bârfele și insinuările sunt distrugătoare pentru că ele mint și distrug reputaţia celor acuzați pe nedrept. Neemia a știut să vadă încercările de șantaj și intimidare, diversele capcane sociale și de imagine, care i s-au întins și atacurile. El le-a identificat și a știut să se ferească de ele. El a știut să continue lucrarea lui Dumnezeu cu integritate de caracter.
Scopul lecției: Lecția ne echipează ca atunci când apar trădări și intimidări din interiorul comunității de creștini, să le identificăm și să folosim resursele și metodele lui Neemia. Trebuie să ne continuăm lucrarea serios și neabătut, să ne păstrăm agenda ocupată ca să nu avem timp de întâlniri compromițătoare, să ne ferim a folosi Biserica în interes propriu. De asemenea, învățăm să rămânem imperturbabili în lucrare, dedicați, și nu răspundem atacurilor mediatice. Vom învăța să fim principiali și reținuți în declarații. Vom lăsa faptele să vorbească mai mult decât vorbele și ne vom sprijini pe rugăciune. Ne vom prezenta public lucrarea în mod pozitiv, bine argumentat, inatacabil, fără să intrăm în polemici distructive sau în atacuri la persoană.
Explicații contextuale și exegetice
Neemia s-a trezit în mijlocul unei situații complicate. În fața lui apăreau capcane străine, provenite din afara poporului, și capcane interne, întinse dinspre popor. Soluțiile lui sunt o bună inspirație și sfătuire a Cuvântului Scripturii și pentru noi, astăzi.
1. Identifică uneltirile și capcanele întinse de străini (vv. 1–9)
În momentul în care s-a auzit că au finalizat zidul și porţile, dușmanii reconstrucţiei au intrat iar în acţiune. Este vorba de aceieași Sanbalat, Tobia, Gheșem – arabul, și cei din echipa lor (6:1). Ei au început să lanseze invitații la compromis, iar apoi s-au folosit de prietenii lor din popor, falși sprijinitori ai lui Neemia, care au lansat invitații la teamă și falsă precauție, ca să-l compromită. În al treilea rând, acești adversari ai reconstrucției au început să lanseze mesaje publice și scrisori deschise, ca să crească presiunea publică și campania de denigrare socială a lui Neemia și a proiectului său.
Evită invitațiile la compromis
Sanbalat și Gheșem l-au chemat pe Neemia la consultări false, viclene, cu gând să îl acuze mai târziu că și-a recunoscut vinovăția în secret. Invitaţia lor a rămas proverbială: „Vino și să ne întâlnim în satele din valea Ono.” Numele văii Ono însemna „Valea tratativelor și uneltirilor”, „Valea meșterilor” sau „Valea aranjamentelor”. O întâlnire aici se putea solda și cu un atac fizic, dar era în principal o chemare la sfătuire directă – dar nesinceră, într-o vale a trădării, o întâlnire a consultărilor vinovate.
Neemia a fost înţelept să observe capcana întinsă și a evitat-o. O caracteristică a celor ce doresc să îi compromită pe creștini este perseverenţa cu care insistă. Sanbalat și Gheșem au încercat de patru ori să îl atragă pe Neemia într-o astfel de întâlnire primejdioasă. Să ne închipuim că invitaţiile lor l-ar fi făcut pe Neemia să se teamă și să caute a afla zvonurile rele despre el și ajutorul acestor vrăjmași. Să spunem că și-ar fi plecat urechea la aluziile lor, ca să se protejeze. Întâlnirea cu urzitorii de bârfe și acuzaţii i-ar fi creat o imagine publică foarte negativă și ar fi ridicat suspiciunea că este într-adevăr vinovat de revoltă și vrea să rezolve această situaţie prin consultări secrete, înainte să degenereze.
Evită invitațiile la frică, intimidarea
După patru încercări nereușite, Sanbalat îi trimite o scrisoare deschisă la propriu și la figurat. Mesajul era scris și neînchis într-un plic, așa încât oricine l-a putut citi, până să ajungă la Neemia (6:5). Așadar, Sanbalat a lăsat ca acuzaţiile împotriva lui Neemia să circule libere. Era un atac mediatic pe faţă. Astăzi astfel de atacuri pot fi mai puternice, mai virulente, mai larg răspândite, mai diversificate. Tendinţa era prezentă însă și atunci. Cum pot creștinii sau cum trebuie să facă faţă unor atacuri mediatice mincinoase? Iată o întrebare care merită să ne gândim mai profund.
Scrisoarea deschisă îl acuza pe Neemia de răzvrătire și de aventurism politic pentru că afirma existenţa unui complot prin care Neemia ar urma să devină rege la Ierusalim. Chemarea reia ce s-a întâmplat la începutul capitolului, este o invitaţie la consultări compromiţătoare, la uneltiri din umbră, o acuzaţie care să stârnească frica. Dacă Neemia îi dădea curs, le-ar fi oferit inamicilor o poziţie de autoritate și posibilitatea de a-l acuza cu „dovezi” înainte împăratului Artaxerxes. Ei ar fi zis: „Neemia a recunoscut complotul de a deveni împărat al iudeilor și a acceptat consultarea cu noi în Valea Uneltirilor”.
Răspunsul exemplar al lui Neemia a fost așa: el respinge acuzaţia drept o „născocire” și nu se duce la întâlnire, nu se teme (6:8–9). Apoi, pe lângă răspunsul dat, el se roagă Domnului pentru tărie în încercări.
2. Identifică uneltirile și capcanele fraților falși (vv. 10–14)
Dușmanii din exterior ai refacerii regatului lui Iuda și a Ierusalimului avea spioni sau „cozi de topor” ori „cârtiţe” chiar în mijlocul profeţilor și preoţilor din Ierusalim.
Nu folosi Templul (Biserica) în interes personal
Astfel, Şemaia, un preot care primise bani de la Sanbalat (probabil prin intermedierea marelui preot Eliașib), îl invită să scape de la un atac ucigaș ascunzându-se în Templu. O asemenea acţiune l-ar fi compromis total pe Neemia, pentru că el nu era levit. Neemia nu îl ascultă (6:10–12). La fel îi caută compromiterea și Noadia, profetesa, și alţi profeţi de la Templu. Dacă Neemia i-ar fi ascultat, ar fi încălcat prevederile Legii care spuneau că doar preoţii și leviţii aveau voie să treacă pragul Templului. Ce voiau acești profeţi falși? Ca din cauza fricii, Neemia să se întineze, să-și strice mărturia, să ajungă de ocară pentru că nu a ascultat de cuvântul Domnului, dat prin Moise. Atunci ar fi existat posibilitatea ca să fie acuzat și chiar lovit cu pietre sau retras din Ierusalim pentru că a întinat (a spurcat) Templul.
Dumnezeu a lăsat ca toate aceste încercări de intimidare să aibă loc, dar El nu l-a părăsit pe Neemia, ci i-a dat înţelepciune și putere, conform rugăciunilor sale, și l-a păzit de orice întinare. Oricum, astfel de situaţii ne atrag atenţia că lumea religioasă și liderii spirituali pot deveni corupţi din inițiativă proprie sau prin căderea într-o capcană întinsă lor cu dibăcie și necredință de frați falși.
Răspunsul lui Neemia este că indiferent de existenţa unor situaţii de corupţie, poporul Domnului trebuie să meargă credincios și sfânt înainte, conduși de lideri credincioși lui Dumnezeu, integri, care știu să se ferească de corupţie și știu să păstreze bine și corect cârma conducerii, chiar în timpuri de ameninţări și presiuni publice și personale.
3. Învață să faci față presiunii mass-media (vv. 15–19)
În ciuda ameninţărilor și presiunilor, în ciuda atacurilor din exterior și a trădărilor și problemelor din interior, zidul a fost terminat în 52 de zile. Biblia este aici foarte pragmatică: da, este posibil să trecem peste probleme și să vedem cum crește împărăţia lui Dumnezeu. Neemia spune clar că „lucrarea se făcuse prin voia Dumnezeului nostru” (6:16). Această împlinire a lucrării a slujit spre smerirea și intimidarea vrăjmașilor lucrării.
Neemia a avut de suferit în continuare de colaboraţionismul unor lideri din Iuda care erau în legătură cu conducătorii samariteni, amoniţi și arabi ai ţării lui Israel, aflate sub dominaţie persană. Presiunea mediatică a crescut enorm. Vrăjmașii lui Iuda erau vorbiţi de bine chiar în faţa lui Neemia. Ei funcţionau pe faţă ca spioni și informatori. Scopul lor era să îl intimideze pe Neemia și să îi arate că deși lucrarea începuse bine, opoziţia continua neabătută și neschimbată.
Neemia a găsit o scuză bună ca să nu se ducă. A spus că nu are timp și nu dorește să se întrerupă lucrarea în timpul lipsei sale. Dedicarea i-a furnizat o scuză majoră.
Aplicaţii:
Dacă n-am ști că este vorba de o acțiune din antichitate, am putea zice că toate aceste eforturi de intimidare și compromitere se petrec în timpul regimurilor comuniste din estul Europei. Într-adevăr, una dintre armele redutabile împotriva liderilor Bisericii este atragerea în întâlniri compromiţătoare, care să ducă la acuzaţii și vinovăţie, la neîncredere în sine. Sau pot fi invitați la întâlniri și alianțe compromițătoare care în schimb să le asigure o anumită libertate și un anumit succes.
Oare pot fi intimidați liderii Bisericii ca să se apere în mod neprincipial și să intre în alianțe greșite? Răspunsul istoriei, trecute sau prezente, este „da, este posibil”. Tocmai de aceea un lider creștin credincios și neoportunist trebuie să fie alert, bine pregătit teologic și psihologic, să se păstreze curat, fără compromisuri, și să nu se lase intimidat sau înfricoșat. În astfel de situații, apare și o anumită chemare sau capacitare martirică. Mai departe, ajungem la o aplicație interesantă. Oare cât de bună și binecuvântată este o lucrare făcută prin alianțe compromițătoare?
Un lider creștin român, cu o mare faimă în timpul regimului communist și chiar după aceea, avea o mică istorisire. El spunea că reprezentanții Securității comuniste i-au propus niște acțiuni comune, obișnuite, iar îndemnul vehiculat era să se facă frate cu diavolul până trece puntea. Întrebarea acestui lider era însă: ce ne facem dacă Domnul nici nu vrea să trecem acea punte?
Aici eficiența organizatorică și eficiența spirituală se despart. Ceea ce poate fi văzut ca o carieră internațională sau națională de succes s-ar putea să nu aducă nici un folos spiritual Bisericii. Oricum, lucrurile sunt mai ușor de observat și judecat în cartea Neemia decât în viața reală. Rugăciunea și curăția personală, buna intenție și responsabilitatea etică, evitarea unei anumite cariere sau a unui anumit parcurs politic, dacă prețul este integritatea creștină, sunt măsurile care se impun.
Atacurile psihologice de ameninţare, scurgerea de informaţii prin spioni și trădători, prin frați falși, presiunile politice și religioase vor continua, pentru că sunt o cale bună de compromitere a Bisericii, de la care diavolul nu se poate abține. Până la revenirea lui Hristos în slavă, vor continua să apară tot felul de forme ale corupţiei și ale persecuţiei. Doar judecata Lui finală le va pune capăt.
Să ne amintim de un alt exemplu biblic antic. Aaron a fost corupt de frică și de curentul multiculturalist și a făcut un viţel de aur căruia să i se închine poporul. A încercat să îi împace pe toți și a numit vițelul „Dumnezeul care te-a scos din Egipt”. Cedarea sub presiunea culturală sau politică nu duce niciodată la o trezire spirituală.
Neemia a fost atent. A cerut Domnului înțelepciune și a primit înțelepciune. A identificat falsele prietenii și le-a evitat, menținându‑se activ și concentrat pe ceea ce Domnul îi dăduse să facă. Iar Domnul l-a binecuvântat.
Sugestii practice:
Dacă ești atras în astfel de capcane, roagă-te să le observe și să le eviți. Roagă-te pentru înțelepciune. Este greu pentru cariera personală, dar integritatea slujirii și aprecierea Domnului contează mai mult decât conformarea cu politicile ascunse, lipsite de integritate. Dacă ești lider, acționează transparent, sprijinește inițiativele bune, îndreptate spre creșterea lucrării de misiune și de inițiere de noi biserici locale, de studiu biblic și de creștere spirituală, de consiliere. Dacă îi vezi pe unii frați proeminenți că ajung în pragul unor capcane de felul acesta din Neemia 6, roagă-te pentru ei, dacă poți să vorbești cu ei, comunică-le cu respect și transparență ce observi – dacă te acceptă. Nu putem însă să devenim dispecerii destinelor tuturor celor aflați în dificultate. Roagă-te pentru ei. De asemenea, implică-te în creșterea unor tineri lucrători care să fie atenți la asemenea intimidări, și să le evite și nu uita programul din 2 Timotei 2: 1–13.
Dacă ești atacat prin campanii mass-media, dă răspunsuri clare, scurte și evită polemicile. Apelează la legile antidenigrare ale statului, atunci când este posibil. La fel făcea și apostolul Pavel: evita polemicile neconstructive. Nu uita că regele David însuși a fost ținta unor campanii de denigrare din partea regelui Saul care l-a numit slujitor fugar, militar răzvrătit și rebel antidinastie. Asigură-te că acuzațiile false nu au nici un corespondent în realitate și păstrează-te curat și activ în lucrarea Domnului. El va scoate la iveală totul, la vremea potrivită, și Își va da binecuvântarea peste tot ce este valoros și sfânt.
Din punct de vedere strategic, fii atent la dezvoltarea personală și, de asemenea, la imaginea publică. Nu merge în locuri și anturaje compromițătoare. Fii un om care citește și aplică în viața lui Psalmul 1.
Întrebări pentru discuții
- Care sunt formele pe faţă ale persecuţiei creștinilor și formele disimulate, ascunse, de persecuţie care se pot întâlni în societate?
- Cum s-a încercat intimidarea lui Neemia și cum au funcţionat capcanele fricii sau ale intimidării? Le pot întâlni și liderii de astăzi în viaţa lor?
- Cum s-a ferit Neemia să cadă în capcanele fricii și întinării (compromiterii) imaginii sale publice?
- Când se va sfârși total corupţia din lumea religioasă? Ce avem de făcut până atunci?
- Pot corupţia și trădarea împiedica progresul împărăţiei lui Dumnezeu? De ce da, și de ce nu?
autor: Octavian D. Baban, păstor (obinfonet@gmail.com)
