Explicații studiu biblic 11 decembrie

Tema: Tâlharul de pe cruce – de la condamnare la salvare

Text biblic: Luca 23:39–43

Verset cheie: Luca 23:39–43

Ideea centrală: Condamnarea este un eveniment groaznic care produce teamă pentru orice om, cu atât mai mult dacă este veșnică, dar salvarea este un miracol extraordinar care produce bucurie, pace până în cele mai profunde colțuri ale ființei. Vom aborda trecerea tâlharului de la condamnarea cumplită la salvarea veșnică oferită de Domnul Isus.

Scopul lecției: Să conștientizăm că și noi am fost condamnați la pedeapsă veșnică, dar prin Domnul Isus avem salvare. Această conștientizare ar trebui să ne facă mereu recunoscători și slujitori responsabili ai Domnul Isus, făcând să se vadă slava lui Dumnezeu în viețile noastre.


Introducere

Pasajul pentru studiul nostru ne prezintă o parte din scena răstignirii Domnului Isus. Evanghelistul Luca este singurul care descrie această secvență de pe Golgota, fiind preocupat să consemneze fiecare detaliu pentru a fi cunoscut, cât și cursul cronologic al evenimentelor. La începutul paragrafului, în versetele 35–39, observăm atitudinea disprețuitoare a fruntașilor, ostașilor și a unuia dintre tâlharii răstigniți față de Domnul Isus, iar în partea finală a pasajului, versetele 40–43, este descrisă atitudinea celuilalt tâlhar față de Domnul Isus și răspunsul Său, care a condus la schimbarea destinului acestuia. 

Vom urmări din pasaj câțiva pași pe care i‑a făcut acest tâlhar condamnat de romani cu cea mai cruntă pedeapsă, așa cum consemna Cicero „răstignirea era cea mai cruntă și groaznică moarte”, iar Tacitus scria că „răstignirea e cea mai disprețuitoare moarte”. Pașii făcuți au dus la salvarea sufletului său.

I. Întâlnirea Domnului Isus

Întâlnirea cu Domnul Isus a fost una personală. Acolo pe cruce tâlharul l‑a văzut cu ochii lui pe Fiul lui Dumnezeu care era răstignit, plătind pentru păcatele sale. Acolo el a putut să vorbească cu Domnul Isus și să‑L audă vorbindu‑i, poate cu o voce puțin mai slabă, datorită suferințelor îndurate până în acel moment. Întâlnirea cu Domnul Isus a avut loc într‑o zi plină de durere pentru tâlhar, cu suferințe trupești cumplite, când pentru trup nu mai era nicio scăpare. Ca o constatare, foarte mulți oameni se întâlnesc cu Domnul când trec prin zile grele din viața lor. Această întâlnire a avut loc în ultimele clipe din viața sa pământească. Putem spune că a avut un mare har ca înainte să‑și sfârșească viața să‑L întâlnească pe Mântuitorul său.

Întâlnirea tâlharului cu Domnul Isus a fost și un publică, deoarece a fost o mulțime de oameni în jurul celor răstigniți, printre care fruntașii norodului, ostașii, ucenicii Domnului și chiar celălalt tâlhar. Toți aceștia au văzut și au auzit probabil discuția plină de sinceritate a tâlharului cu Domnul Isus. Orice întâlnire personală cu Domnul Isus trebuie mărturisită și public, nu poate rămâne secretă în viața unui om mântuit. Apostolul Pavel este un exemplu clar. Deși s‑a întâlnit cu Domnul Isus personal pe drumul înspre Damasc, va mărturisi public în Ierusalim (Faptele ap. 22:1–21) despre întâlnirea cu Domnul Isus. Orice întâlnire reală a unei persoane cu Domnul Isus trebuie să includă aceste două dimensiuni: cea personală și cea publică.

II. Întoarcerea la Domnul Isus

Nu cunoaștem câți ani a avut acest tâlhar, dar știm că a trăit în nelegiuire, de aceea a fost condamnat de societate să fie omorât prin răstignire. În această situație cumplită, el alege să se întoarcă la Domnul cu pocăință. Aceasta se observă din expresia: căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre, recunoscându‑și trecutul păcătos și acceptând judecata dreaptă cu consecințele pe care le suporta deja. Prin înfruntarea colegului său se poate vedea părerea de rău față de ce a făcut, dar și dorința de schimbare, evocând teama de Dumnezeu. Din cuvintele sale putem cunoaște că s‑a întors cu credință, considerându‑L pe Domnul Isus cel Sfânt, fără păcat spunând: dar omul acesta n‑a făcut nici un rău. 

În același timp, el Îl recunoaște pe Isus Hristos ca Domn, adresându‑i‑se: Doamne, adu‑Ți aminte de mine. Tâlharul a crezut că Domnul Isus este Împărat. Principala acuzație adusă de romani în dreptul Domnului Isus a fost aceea că S‑a făcut pe Sine împărat. Mulți dintre cei prezenți la răstignire L‑au batjocorit legat de această afirmație a Domnului, însă acest tâlhar a crezut‑o și astfel se adresează cu cuvintele: când vei veni în Împărăția Ta. El a crezut că Domnul Isus este Mesia, Mântuitorul, deoarece când celălalt tâlhar Îl batjocorește pe Domnul spunând: Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește‑Te pe Tine Însuți și mântuiește‑ne și pe noi!, este gata să‑l înfrunte. 

Întoarcerea tâlharului a fost reală și sinceră, din toată inima. Domnul Isus a văzut întoarcerea lui, de aceea rostește cuvintele: Adevărat îți spun astăzi vei fi cu Mine în rai.

III. Implorarea harului divin

Analizând viața tâlharului am putea spune că el nu merita să vină cu o asemenea cerere la Domnul Isus, datorită trăirii pe care a avut‑o. Poate până atunci nu s‑a gândit niciodată la sufletul său, la ce urmează după moarte, fiind preocupat de faptele murdare și rele. În ultimele momente ale vieții imploră mila pentru sufletul său și nu dorește să fie uitat, trecut cu vederea de Domnul Isus. Dacă viața pe pământ i se termina și nu mai putea schimba nimic din modul cum a trăit, acum el dorește viața veșnică, pe care doar Domnul o poate da. Poate că acest tâlhar nu a participat la cuvântarea Domnului Isus rostită pe munte când a spus: cereți si vi se va da;… Căci ori și cine cere, capătă (Matei 7:7, 8), însă el a îndrăznit să ceară de la Domnul și a primit îndată. De mare har a avut parte, mergând în aceeași zi în rai împreună cu Domnul Isus,  Salvatorul sufletului său. 

Dacă suntem salvați este datorită harului lui Dumnezeu de care am avut parte, așa cum ne învață apostolul Pavel în Efeseni 2:8 – Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.

Aplicații și întrebări

  1. Nu uita că și tu ai fost un condamnat, dar n‑ai plătit ca și tâlharul pentru trăirea ta rea, ci pentru tine a plătit Domnul Isus pe cruce, pentru a fi liber, trăind pentru El. 
  2. Orice schimbare presupune niște pași care trebuie făcuți. Și schimbarea de la condamnare veșnică la salvare veșnică cere câțiva pași concreți. Ia‑i făcut? Dacă da, trăiește ca om salvat tot restul vieții! Dacă nu, urmează exemplul tâlharului salvat!
  3. Ai avut o întâlnire personală cu Domnul Isus, pe care ai făcut‑o publică? Adu‑ți aminte de acea întâlnire cu El, chiar acum. A fost în momente grele, ca la tâlhar, sau în momente bune? Te mai întâlnești zilnic cu El, având o relație strânsă?  
  4. Odată întors la Domnul Isus, rămâi în El, pe calea Lui, în Biserica Lui și în Împărăția Lui slujindu‑L, pentru a fi cu El în veșnicie.
  5. Dacă azi vei muri, ai confirmarea Domnului Isus că vei fi în rai cu El, așa cu a avut‑o tâlharul salvat?

autor: Daniel Fișteag, păstor, Biserica Creștină Baptistă din Băile Herculane;
e‑mail: danielfisteag@yahoo.com


Revista Crestinul Azi