Tema: Orbul din naștere – de la întuneric la lumină
Text biblic: Ioan 9:1–38
Verset cheie: Ioan 9:25
Ideea centrală: Minunea făcută de Domnul Isus este o invitație de a experimenta puterea vindecătoare a Domnului Isus și binecuvântările luminii pe care o dă.
Scopul lecției: Să ne facă recunoscători și mulțumitori pentru faptul că Dumnezeu ne‑a dat lumina vieții și nu mai trebuie să umblăm în întuneric.
Domnul Isus în Predica de pe munte spune următoarele cuvinte (Matei 6:22, 23): Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos tot trupul va fi plin de lumină, dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așa că dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta. Văzul este unul din simțurile de bază pentru om. Simțurile pe care Dumnezeu ni le‑a dat sunt mijloacele cele mai adecvate pentru a intra în contact cu lumea materială din care facem parte. Cele cinci simțuri – văzul, auzul, pipăitul, mirosul și gustul – sunt acolo să ne dea informații cu privire la realitatea care ne înconjoară. Cel mai important dintre toate simțurile pe care le avem, care culege informație mai mult decât toate celelalte la un loc, este vederea. Ochiul este lumina trupului, pe când mintea este ochiul sufletului, și după cum văzul este așa de important pentru noi, mintea este echivalentul pentru suflet.
Aici avem una dintre cele mai uimitoare minuni săvârșite de Domnul Isus, un om care se naște orb dar în momentul în care se întâlnește cu Domnul Isus primește vederea. După mai bine de 40 de ani de întuneric, întâlnirea cu Isus i‑a marcat tot restul vieții, pentru că El i‑a deschis ochii. Ne vom uita în continuare la ceea ce se întâmplă atunci când ți se deschide în față o nouă realitate spirituală, o nouă perspectivă asupra existenței umane. Ce se întâmplă când Dumnezeu îți deschide ochii?
1. Vei avea o nouă perspectivă despre Dumnezeu
Cei mai mulți oameni Îl percep pe Dumnezeu, dacă totuși cred că El există, ca pe ceva sau pe cineva care se află undeva departe de noi, care nu este interesat de viața noastră și nici nu se implică în ea. Alții cred că Dumnezeu este un fel de polițist cosmic care stă la pândă să ne prindă în flagrant și apoi să ne pedepsească imediat. Sau Dumnezeu este un personaj capricios căruia Îi place să ne vadă suferind. Orbul, după ce a fost vindecat, primește imediat o altă perspectivă. „Tu ce zici despre El, în privința faptului că ți‑a deschis ochii?” „Este un proroc”, le‑a răspuns el. (Ioan 9:17) Isus a auzit că l‑au dat afară; și, când l‑a găsit, i‑a zis: „Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?” El a răspuns: „Și cine este, Doamne, ca să cred în El?” „L‑ai și văzut”, i‑a zis Isus, „și Cel care vorbește cu tine Acela este.” „Cred, Doamne”, I‑a zis el; și I s‑a închinat. (Ioan 9:35–38)
Un învățător al Legii, un om educat din acea vreme pe nume Nicodim, s‑a uitat sincer și atent la Isus și drept urmare perspectiva lui s‑a schimbat. În timp ce alți rabini spuneau despre Isus că duce poporul în rătăcire, Nicodim i‑a spus: Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el. (Ioan 3:2)
Saul din Tars (apostolul Pavel), un evreu tânăr și plin de râvnă pentru Lege, se afla pe drum spre Damasc, unde dorea să pună mâna pe creștini și să‑i ducă legați la Ierusalim. Dar pe drum se întâlnește cu Isus care îi deschide ochii. Ce s‑a întâmplat pe urmă? Și îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu. (Faptele ap. 9:20)
În România postdecembristă, când s‑au deschis atâtea oportunități, un bărbat pe nume Vasile Tofan, sportiv de performanță, fiind amăgit de perspectiva unei îmbogățiri imediate, a ajuns în închisoare în Germania. Acolo a intrat în contact cu un credincios evanghelic care i‑a spus despre Isus și l‑a invitat să citească Biblia. A ieșit din închisoare un om nou, cu ochii deschiși, și astăzi predică Evanghelia. Toată experiența lui este descrisă în cartea intitulată Eram orb și acum văd.
Când Dumnezeu îți deschide ochii, Îl vei vedea așa cum este în realitate, un Dumnezeu care ne‑a creat după Chipul Său, căruia îi pasă de noi, care L‑a trimis pe Isus Hristos să ne răscumpere și care ne dorește cu orice preț să fim împreună cu El în Împărăția Lui. Numai când El deschide ochii vei putea să vezi mâna lui Dumnezeu în toate segmentele vieții tale, să percepi binecuvântarea Lui, să fii conștient când te mustră sau te pedepsește și să poți accepta toate aceste lucruri cu seninătate și pace sufletească.
2. Vei avea o nouă perspectivă despre tine însuți
În textul nostru ucenicii erau preocupați să afle cine a păcătuit cauzând orbirea acestei persoane: el însuși sau părinții lui (vv. 1, 2). După ce a fost vindecat, deși fariseii insistau că Isus este un păcătos pentru că nu ține sabatul, omul le răspunde acestora: Dacă este un păcătos, nu știu; eu una știu: că eram orb, și acum văd. (Ioan 9:25). Schimbarea produsă în el era atât de evidentă, încât a fost în stare să treacă peste orice barieră culturală, religioasă, emoțională, și să spună tuturor ce s‑a întâmplat în viața lui.
În Luca 18:9–14, citim una din pildele Domnului Isus, care ne spune despre doi oameni ce s‑au dus la Templu să se roage. Primul s‑a dus acolo doar ca să fie văzut de alții, să iasă în evidență. Celălalt s‑a dus cu conștiința încărcată de vinovăție, având în același timp certitudinea că se prezintă în fața lui Dumnezeu. Fariseul, care a adoptat o atitudine de neprihănire, de superioritate, a continuat în orbirea lui și așa a plecat acasă, în timp ce vameșul, care L‑a lăsat pe Dumnezeu să‑i deschidă ochii, a plecat acasă socotit neprihănit, cu sufletul împăcat, pentru că a știut că a obținut iertare. Noi avem tendința de a ne uita întotdeauna la alții și în funcție de moralitatea acestora să ne evaluăm.
Când Dumnezeu îți deschide ochii, te vei vedea așa cum ești în realitate – un păcătos care are nevoie de pocăință. Nu vom ajunge niciodată la această concluzie privind la cei de lângă noi și evaluându‑ne în funcție de nivelul lor de neprihănire, dar vom ajunge întotdeauna la această concluzie când vom privi la sfințenia și la dreptatea lui Dumnezeu. Petru când a văzut măreția lui Isus, în urma pescuirii minunate, a afirmat: Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos. (Luca 5:8)
3. Vei deveni un model pentru oamenii din jurul tău
Vecinii se uitau la orbul care a fost vindecat și încercau să găsească explicații. Era clar că se întâmplase ceva cu el. Părerile lor erau împărțite, pentru că transformarea pe care orbul o experimentase depășea puterea lor de înțelegere (vv. 8–12). Aici ni se sugerează că orbul vindecat și‑a schimbat imediat modul de viață, abandonând cerșitul.
Pavel, despre care am vorbit mai sus, după ce i‑au fost deschiși ochii, L‑a perceput pe Domnul Isus dintr‑o altă perspectivă. El a devenit un model de viață pentru cei din jur. Toți se mirau când se uitau la el, atât vechii lui tovarăși cât și dintre urmașii Domnului: Toți cei ce‑l ascultau rămâneau uimiți și ziceau: „Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim printre cei ce chemau Numele acesta? Și n‑a venit el aici ca să‑i ducă legați înaintea preoților celor mai de seamă?” (Faptele ap. 9:21). Voi sunteți lumina lumii, spunea Domnul Isus în Predica de pe Munte (Matei 5:14–16). O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Și oamenii n‑aprind lumina ca s‑o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic, și luminează tuturor celor din casă. Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
Când Dumnezeu îți deschide ochii, schimbarea produsă va fi atât de evidentă încât va fi percepută de toți oamenii din jurul tău. Ți se vor schimba atitudinile, gândirea, vorbirea, așteptările, emoțiile, încât va fi imposibil ca ceilalți să nu‑și dea seama de această transformare. Dacă nu vor vedea schimbarea din viața noastră, atunci cel mai probabil ar trebui o profundă cercetare lăuntrică.
4. Vei putea să depășești barierele culturale, religioase, să treci peste legăturile legalismului
Părinții orbului nu voiau să‑și piardă drepturile și privilegiile de la sinagogă sau probabil se temeau de repercusiuni din partea liderilor religioși. Părinții lui au zis aceste lucruri pentru că se temeau de iudei; căci iudeii hotărâseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă. (v. 22). Deși este greu de înțeles, se pare că părinții celui vindecat au continuat să rămână cu ochii închiși, în timp ce fiul lor Îi dădea slavă lui Dumnezeu pentru că i‑a deschis atât ochii trupului cât și ochii inimii. Nu sunt singurii care au rămas în întuneric din aceste motive: Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar, de frica fariseilor, nu‑L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. (Ioan 12:42).
De câte ori nu i‑am auzit pe cei din jurul nostru justificându‑se că nu pot să se lase de credința lor strămoșească, care constă doar din obiceiuri și tradiții ce sunt departe de învățătura Scripturii, ba unele au chiar o latură ocultă, cu puternice influențe păgâne. Din nefericire atâția lideri religioși, cu interese personale sau confesionale, nu precupețesc niciun efort în a‑i ține pe enoriași în ignoranță, departe de Scriptură, departe de Dumnezeu, amăgindu‑i cu promisiuni deșarte că Biserica și preotul le pot rezolva toate problemele spirituale. Orbul din textul nostru, după ce a fost vindecat, a spus la toată lumea, indiferent cine erau cei ce‑l ascultau, că el s‑a întâlnit cu Isus care este Fiul lui Dumnezeu.
Când Dumnezeu îți deschide ochii nu vei mai ține cont nici de obiceiuri, nici de tradiții și nici de alte bariere culturale sau religioase. Vei putea să treci peste toate acestea.
Concluzie
Când Dumnezeu îți deschide ochii, vei deveni un om nou, vei percepe realitatea altfel, vei putea să privești cu speranță înainte. Isus a venit tocmai pentru acest lucru – să ne deschidă ochii, să ne scoată din întuneric, să ne aducă speranță. Caută‑L pe Dumnezeu dintr‑o inimă sinceră, citește Scriptura și hrănește‑ți sufletul din ea, caută să te împrietenești cu cei care L‑au găsit pe Isus înaintea ta, pune‑te pe genunchi și spune‑I lui Dumnezeu în rugăciune tot ce ai pe inimă, în cuvinte simple dar sincere. Fă toate acestea și vei vedea că la un moment dat ochii tăi se vor deschide și vei putea să vezi cu adevărat.
Întrebări pentru discuții:
1. Cum crezi că pot cei credincioși lumina mai bine?
2. Cum ai ajuns tu la credința mântuitoare?
3. De ce crezi că oamenii nu iubesc lumina?
4. Poți să spui și tu: am fost orb și acuma văd?
autor: Ovidiu Copăcean, păstor, Biserica Creștină Baptistă „Maranata” din Cărbunari, jud. Caraș-Severin;
e‑mail: ovidiucopacean@yahoo.com
