Explicații studiu biblic 16 octombrie

Tema: Natanael – de la prejudecată la mărturie

Text biblic: Ioan 1:45–51

Verset cheie: Ioan 1:49

Ideea centrală: Isus Hristos poate face ucenici chiar și din rândul oa­me­nilor sceptici, care își exprimă deschis îndoielile lor. 

Scopul lecției: Să învățăm că trebuie să le prezentăm Evanghelia tu­tu­ror semenilor, având încredere că Isus poate să transforme inima oricărui om, indiferent de blocajele sale lăuntrice.


Explicații contextuale și exegetice

Natanael (al cărui nume înseamnă „darul lui Dumnezeu” sau „Dumnezeu a dat”) este unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Isus Hristos, menționat cu acest nume doar în Evanghelia după Ioan (vezi Ioan 1:45; 21:2). În celelalte evanghelii, ucenicul Natanael apare, probabil, cu numele Bartolomeu (Marcu 3:18). În rândurile următoare vom face o incursiune în viața acestui personaj și vom vedea modul în care Mântuitorul i‑a transformat viața. Mai precis, vom descoperi cum a ajuns Natanael, de la o atitudine de scepticism și suspiciune în ce privește Persoana lui Hristos, la a deveni un ucenic devotat al Său.

I. Drumul lui Natanael spre ucenicia lui Hristos (vv. 45–48)

1. Mărturia lui Filip

Ca în multe alte locuri din Scriptură, în acest pasaj descoperim cât de important este ca cineva să‑și asume rolul de vestitor al Evangheliei. Filip ajunge să devină ucenicul lui Isus, dar este gata să împărtășească „vestea bună” și altora. Astfel, Filip va face o afirmație clară și îndrăzneață: „Noi am găsit pe Acela despre care au scris Moise, în Lege, și prorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.” (Ioan 1:45) 

Din mărturia lui Filip putem deduce că Natanael era familiarizat cu Scripturile Vechiului Testament, iar predicarea lui Ioan Botezătorul (Ioan 1:26‑28) este posibil să‑i fi stimulat și mai mult lui Natanael așteptarea mesianică.

2. Scepticismul lui Natanael 

Natanael era din Cana (Ioan 21:2), un oraș din Galileea. Tot din Galileea era și Nazaretul din care provenea Isus dar, potrivit cu ceea ce aflăm din Ioan 7:52, Nazaretul era o localitate mică, fără importanță profetică. Este posibil ca aceste amănunte să fi stat la baza îndoielilor și a scepticismului pe care le putem distinge în întrebarea adresată de Natanael: „Poate ieși ceva bun din Nazaret?” (Ioan 1:46). Filip nu se lasă intimidat de franchețea și stilul direct al lui Natanael, astfel că îl invită să vină la o întâlnire față în față cu Isus Hristos. 

3. Părerea lui Isus despre Natanael

Isus face o afirmație uimitoare cu privire la Natanael: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleșug.” (Ioan 1:47) Este posibil ca ideea de „vicleșug” (dolos, în lb. gr. – înșelăciune, subtilitate, vicleșug, istețime în sens negativ) să fie o aluzie la patriarhul Iacov și istoria vieții sale, mai ales dacă ținem seama de faptul că versetul 51 trimite din nou la același personaj biblic (compară cu Geneza 28:12). Spre deosebire de patriarhul Iacov, un om viclean înainte de convertirea sa (Geneza 27:35), Natanael are o abordare deschisă, este sincer și are curaj să afirme ceea ce gândește. 

4. Cunoașterea de care dă dovadă Isus 

Natanael rămâne la fel de deschis ca la început și spune cu voce tare ceea ce gândește: „De unde mă cunoști?” I‑a zis Natanael. Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Te‑am văzut mai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin.” (Ioan 1:48) În mod clar, versetul 48 se referă la cunoașterea supranaturală a lui Isus, fapt care îl uimește profund pe Natanael. Cel mai probabil, răspunsul lui Isus nu viza doar locul unde se afla Natanael, ci și ceea ce făcea el sub smochin – unii comentatori sunt de părere că Natanael se ruga – și chiar ce gândea. Ioan va dezvolta această temă a cunoașterii supranaturale de care dă dovadă Isus: „Pe când era Isus în Ierusalim, la Praznicul Paștelor, mulți au crezut în Numele Lui, căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Isus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoștea pe toți. Și n‑avea trebuință să‑I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El Însuși știa ce este în om.” (Ioan 2:23–25) 

II. Rezultatele întâlnirii lui Natanael cu Hristos (vv. 49–51)

1. Mărturisirea lui Natanael

Întâlnirea lui Natanael cu Isus este transformatoare. Omul sceptic de altădată face o impresionantă mărturisire de credință: „Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel!” (Ioan 1:49) Prin cuvintele sale Natanael demonstrează că îl vede pe Isus ca pe un învățător (Rabbi), dar face totodată și un pas mai departe. Isus este „Fiul lui Dumnezeu și Împăratul lui Israel.” Aceasta este o confirmare a statutului mesianic al lui Isus Hristos: El este Mesia profețit de către Moise, Lege și Prooroci. Îndoielile și scepticismul lui Natanael sunt îndepărtate, astfel că mărturisirea sa este în acord cu mesajul inițial transmis de Filip (v. 45). Prin cuvintele sale, Natanael se alipește de comunitatea ucenicilor lui Isus.

2. Promisiunea lui Isus 

Întâlnirea lui Natanael cu Isus se finalizează cu o promisiune măreață pe care o face Mântuitorul: „Pentru că ți‑am spus că te‑am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât acestea vei vedea.” Apoi i‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, de acum încolo, veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu‑se și coborându‑se peste Fiul omului.” (Ioan 1:50, 51). Natanael, și  toți adevărații ucenici, vor descoperi că Isus este mai mult decât o Persoană care dispune de omnisciență. El este Salvatorul lumii!

Semnificația versetului 51 este aceea că, odată cu întruparea lui Isus în lume, cerul este deschis iar legătura dintre oameni și Dumnezeu este posibilă prin mijlocirea lui Hristos. „Fiul lui Dumnezeu” din versetul 49 este același cu „Fiul Omului” din versetul 51. Altfel spus, Isus este Dumnezeu și Om în același timp, or tocmai această dublă natură a Sa face posibilă legătura dintre cer și pământ. Scara lui Iacov este înlocuită de crucea lui Hristos, singura cale de acces a oamenilor spre cer: „… și a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică” (Evrei 9:12). Toți cei ce vin la Isus intră în contact cu cerul. Aceasta este promisiunea!

Aplicații

  1. Să cunoaștem Sfânta Scriptură și să‑i învățăm pe copiii noștri Cuvântul Domnului. La vremea potrivită Dumnezeu poate folosi această sămânță a revelației pentru a produce regenerare spirituală. 
  2. Uneori ne temem că nu avem suficientă pregătire și argumente destule pentru a face o evanghelizare eficientă. Filip a spus: „Vino și vezi!”. Să învățăm să ne încredem în înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu de a‑i convinge pe oameni de adevărul Său.
  3. Să învățăm să ne învingem prejudecățile. Natanael și‑a depășit prejudecata inițială cu privire la Isus, iar rezultatul a fost o schimbare radicală a vieții sale. 
  4. Nu trebuie să renunțăm să facem evanghelizare atunci când întâlnim oameni sceptici. Dumnezeu îi poate convinge și pe ei de adevărul Evangheliei! 

Întrebări pentru discuții 

  1. Cum ar trebui să le prezentăm Evanghelia oamenilor care sunt deja religioși? 
  2. Ce alte obstacole în calea uceniciei mai există, în afara scepticismului? 
  3. Cum putem contribui la dezvoltarea unei culturi a sincerității, a francheței? 
  4. Ce implicații practice derivă din faptul că Isus Hristos este omni-scient? 
  5. De ce este Isus singura Cale de legătură între cer și pământ? 
  6. Ce alte promisiuni importante are Hristos pentru ucenicii Săi?

autor: Costel Ghioancă, păstor, Biserica Creștină Baptistă „Adonai” București; Institutul Teologic Baptist din București; e‑mail: costelghioanca@yahoo.com


Revista Crestinul Azi