Tema: Isus Hristos: Salvatorul desăvârșit
Text biblic: Evrei 2:1-18
Verset cheie: Dar pe Acela care a fost făcut pentru „puțină vreme mai prejos decât îngerii”, adică pe Isus, Îl vedem „încununat cu slavă și cu cinste” din pricina morții pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toți. Evrei 2:9
Ideea centrală: Isus Hristos este Salvatorul desăvârșit. Mânuirea înfăptuită și vestită de El este credibilă, cuprinzătoare, costisitoare și sigură.
Scopul lecției: Această lecție ne va ajuta să înțelegem de ce Isus Hristos este un Salvator desăvârșit în toate privințele, vom descoperi că mântuirea înfăptuită de El la Golgota este glorioasă și fără egal. În consecință, se cuvine să avem o atitudine de recunoștință deplină față de Domnul și de încredere în mântuirea câștigată de El.
EXPLICAȚII
În Evrei, capitolul 2, găsim mai multe argumente pe baza cărora putem să afirmăm, cu certitudine, că Isus este un Salvator desăvârșit:
Isus Hristos înfăptuiește și vestește o mântuire credibilă
Autorul Epistolei către evrei scrie: „De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ținem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtați de ele. Căci, dacă Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit și dacă orice abatere și orice neascultare și-a primit o dreaptă răsplătire, cum vom scăpa noi dacă stăm nepăsători față de o mântuire așa de mare, care, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a fost adeverită de cei ce au auzit-o […]” (Evrei 2:1-3). Avem un ecou din capitolul 1:1-4, acolo unde aflăm că Hristos este revelația mântuirii. Cine L-a văzut pe Isus, L-a văzut pe Mesia. Sigur, Isus Hristos ne-a vestit mântuirea prin cuvânt, dar și prin fapte, a demonstrat prin moartea și învierea Sa că este Mântuitorul lumii. De asemenea, mântuirea realizată de Cristos este susținută de mărturia ucenicilor: „[…] o mântuire așa de mare, care, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a fost adeverită de cei ce au auzit-o […]” (Evrei 2:3). Într-adevăr, după cum aflăm din prologul primei epistole ioanine (Ioan 1:1-4) primii creștini au fost martori oculari ai morții și învierii lui Hristos, iar mărturia lor a fost acreditată de Dumnezeu prin intermediul semnelor și minunilor: „… în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri și felurite minuni” (Evrei 2:4a). Este vorba de o mărturie apostolică incontestabilă și vrednică de crezare. Mai mult, mântuirea realizată de Hristos este caracterizată de prezența Duhului Sfânt în viețile credincioșilor: „… și cu darurile Duhului Sfânt, împărțite după voia Sa!” (Evrei 2:4b). Deși există un aspect viitor al mântuirii, cei credincioși se bucură deja de realitatea salvării. (2 Corinteni 5:4-5). Duhul Sfânt și darurile Sale sunt o mare binecuvântare pentru fiecare credincios, sunt garanția că mântuirea nu este doar posibilă, ea este actuală!
Isus Hristos înfăptuiește o mântuire cuprinzătoare
Nu există vreun domeniu în care mântuirea realizată de Isus să nu aibă impact! Ceea ce a făcut El la Golgota cuprinde întreaga existență fizică și spirituală.
(1) Oamenii sunt mântuiți – în Evrei 2:10-13 autorul citează câteva pasaje din Vechiul Testament: Psalmul 22:22 – „Voi vesti Numele Tău fraților mei și Te voi lăuda în mijlocul adunării”; Isaia 8:17 – „Eu nădăjduiesc în Domnul, care Își ascunde fața de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea”; 22 secțiunea a III‑a — Slujind ca și Hristos Isaia 8:18 – „Iată, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul suntem niște semne și niște minuni în Israel, din partea Domnului oștirilor care locuiește pe muntele Sionului.” Ideea transmisă în aceste versete este că, prin mântuirea realizată la Calvar, Isus îi face pe credincioși frați ai Săi, în sensul cel mai real al cuvântului. Ne amintim ce spune Mântuitorul în Evanghelii: „«Nu mă ţine», i-a zis Isus, «căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Ci, du-te la fraţii Mei şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.»” (Ioan 20:17). Mântuirea este oferită oamenilor prin pocăință și credință, iar cei mântuiți sunt parte din familia lui Dumnezeu.
(2) Universul întreg este scos din haos – Autorul ne amintește că omul a fost creat să stăpânească pământul, să fie coregent cu Dumnezeu: „Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: «Ce este omul ca să-Ţi aduci aminte de el sau fiul omului, ca să-l cercetezi? L-ai făcut pentru puţină vreme mai prejos de îngeri, l-ai încununat cu slavă şi cu cinste, l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale: toate le-ai supus sub picioarele lui.»” (Evrei 2:6-8). Avem un citat din Psalmul 8:3-8, pasaj ce ne amintește de crearea omului, precum și de mandatul dat acestuia de către Dumnezeu în istoria străveche (Geneza 1:28). Din cauza păcatului, omul pierde stăpânirea asupra creației (Evrei 2:8b), iar păcatul îl face pe om să devină, în anumite privințe, robul creației. Prin contrast, Isus Hristos restabilește stăpânirea omului asupra creației: „Dar pe Acela care a fost făcut «pentru puțină vreme mai prejos decât îngerii », adică pe Isus, Îl vedem «încununat cu slavă şi cu cinste» din pricina morții pe care a suferit-o; pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toți.” (Evrei 2:9). Prin moartea și învierea Sa, Isus ajunge să primească toată gloria și cinstea din partea întregii creații. Universul nu mai este haotic, dimpotrivă, I se supune lui Hristos. Chiar dacă vedem încă efectele căderii la nivelul creației, vine o zi când întregul univers va fi răscumpărat (Romani 8:20-22).
(3) Forțele întunericului sunt biruite. Nu rămâne nimic în afara lucrării biruitoare a lui Hristos: „Astfel, dar, deoarece copiii sunt părtași sângelui şi cărnii, tot așa şi El însuși a fost deopotrivă părtaș la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morții, adică pe diavolul, şi să izbăvească pe toți aceia care, prin frica morții, erau supuși robiei toată viaţa lor.” (Evrei 2:14-15). Frica de moarte este folosită de cel rău pentru a-i împiedica pe oameni să se gândească la lucrurile eterne. În consecință, ei se agață, cu disperare, de lumea aceasta. Totuși, prin moartea și învierea Sa, Hristos ne-a eliberat de păcat și de frica de moarte. Pentru un necreștin, moartea este punctul terminus, iar strădania celui rău este să-l țină pe om departe de Hristos până când moare. Pentru creștin, moartea este abia începutul unei mult așteptate părtășii cu Dumnezeu. Cel rău nu-i mai poate face nimic credinciosului după ce acesta moare. Observați? Cea mai mare armă a celui rău devine cea mai mare biruință a celui credincios!
Isus Hristos înfăptuiește o mântuire costisitoare (Evrei 2:9-10)
Costul mântuirii noastre a fost însăși viața lui Isus Hristos. Dar despre ce fel de moarte este vorba? „O moarte pentru toți” (v. 9), iar această „gustare” a morții nu este ceva superficial, ea implică, mai degrabă, tot blestemul iadului și al păcatului, toată mânia lui Dumnezeu care a căzut asupra lui Hristos. Cum este mânia aceasta? Apostolul Pavel scrie: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbușă adevărul în nelegiuirea lor.” (Romani 1:18). Evident, problema este că „între ei eram şi noi toți odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământești, când făceam voile firii pământești şi ale gândurilor noastre şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalți.” (Efeseni 2:3). Acesta este motivul pentru care avem cu toții nevoie de salvare. Observăm că rezultatul suferințelor lui Hristos țintește spre o anumită „desăvârșire”, așa cum citim în versetul 10: „… să desăvârșească, prin suferințe, pe Căpetenia mântuirii lor” (Evrei 2:10). Evident, Isus Hristos era desăvârșit din punct de vedere moral în toate privințele. În ce sens ar trebui să înțelegem această lucrare de desăvârșire a lui Hristos prin intermediul suferințelor? În capitolul 5 din Evrei citim că „măcar că era Fiu, a învățat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit. Şi, după ce a fost făcut desăvârșit, S-a făcut, pentru toţi cei ce-L ascultă, urzitorul unei mântuiri veșnice” (Evrei 5:8-9). Ide24 secțiunea a III‑a — Slujind ca și Hristos ea subliniată este că Isus, ca Om, a luat parte la toată anvergura suferințelor umane. Nu I-a lipsit nimic din experiența suferinței – în sensul acesta a fost făcut desăvârșit.
Isus Hristos înfăptuiește o mântuire sigură
„Căci negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam. Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un Mare Preot milos şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului. Şi, prin faptul că El însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.” (Evrei 2:16-18). Observăm că Isus este Marele Preot – o temă ce va fi dezvoltată în cartea Evrei – și acest lucru implică 2 adevăruri importante: El este Jertfa de ispășire (Evrei 9:12) și El mijlocește pentru cei credincioși – Isus intervine înaintea Tatălui pentru noi, ne întărește, ne încurajează, vine în ajutorul nostru. (vezi și Evrei 4:15-16). Fără îndoială, în Isus sunt îndeplinite toate condițiile și obiectivele mântuirii, de la A la Z; El este un Salvator desăvârșit, vrednic de închinare și ascultare!
APLICAȚII
Putem fi siguri că mesajul Bibliei privitor la salvare este vrednic de încredere. Cuvintele consemnate în Scripturi sunt mărturia depusă de Isus Însuși, Mântuitorul nostru.
Isus Hristos ne eliberează din robia păcatului și ne redă demnitatea de copii ai lui Dumnezeu. Să nu uităm că avem această calitate de fii de Dumnezeu!
Frica de moarte ne face să depindem de lucrurile acestei lumi și să ne agățăm cu disperare de ele. Dacă vrem să învingem frica de moarte, să ne ancorăm în suveranitatea divină – trăim cât vrea Domnul – și în adevărul vieții de după moarte! Realitatea nu se rezumă la viața aceasta.
Cât de mare a fost prețul plătit de Hristos la Calvar! Păcatul întregii rase umane a căzut asupra Lui, inclusiv păcatul tău și al meu. Suntem beneficiari ai harului lui Dumnezeu, așadar, să prețuim acest har! Cel mai bun mod prin care putem să facem acest lucru este să ne opunem ispitei și păcatului.
Să nu fugim de suferință cu orice preț! Hristos este exemplul nostru – El ne-a mântuit prin suferință, iar noi mergem pe calea mântuirii prin suferință! Deși suferința nu este o virtute în sine, când ea survine ca urmare a credincioșiei noastre, trebuie să fim gata să ne-o asumăm.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII
- Ce avem de făcut dacă vrem să rămânem fideli revelației divine, „lucrurilor pe care le-am auzit”?
- Ce putem face pentru a nu fi „nepăsători față de o mântuire așa de mare”, câștigată de Isus Cristos la Calvar?
- Ce lucruri alimentează frica de moarte și cum putem fi izbăviți de ele?
(Explicațiile de mai sus sunt o prelucrare și adaptare din Constantin Ghioancă, Comentarii
biblice aplicative – Evrei, vol. 3, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2022.)
