Tema: Slujește-L pe Dumnezeu în echipă
Text biblic: Neemia 3:1–32
Verset cheie: Neemia 3:1
Ideea centrală: „Zidirea”, piatră cu piatră, a mărturiei în afară a poporului lui Dumnezeu se face împreună, fiind toți implicați. Căci fisurile din viața, din familia și necredința unuia singur pot afecta mărturia tuturor.
Scopul lecției: Să ne învețe responsabilitatea personală față de întreaga comunitate de credință. Suntem responsabili de modul cum ne trăim credința și valorile creștine în biserica locală, în familie și în societate.
Explicații
La finalul îndelungatei robii, o parte a poporului Israel s-a întors acasă. Doar că „acasă” însemna ruină peste tot. Așa că au început reconstrucția țării. Capitolul 3 descrie reconstrucția zidului exterior al cetății, care-i proteja de atacurile popoarelor din jur.
Neemia, coordonatorul procesului de reconstrucție, era un lider înțelept și cunoștea pericolul mentalității colective „dacă tot facem ceva la grămadă – pentru toți și pentru nimeni –, atunci merge făcut oricum; poate face celălalt o treabă mai bună decât mine.” În cazul acesta, exista un foarte mare risc: zidul exterior al cetății le garanta siguranța, protecția vieții și a posesiunilor. Dacă cineva ar fi reconstruit zidul cu mentalitatea „lasă că merge și așa” și și-ar fi permis lucrul de mântuială în secțiunea de zid care i-a fost încredințată, o singură secțiune vulnerabilă ar fi pus în pericol întreaga construcție.
Așa că Neemia și-a propus să responsabilizeze fiecare persoană implicată în procesul reconstrucției. Și cum a făcut-o? A împărțit planul zidului în 40 de secțiuni. Apoi a luat 40 de grupuri și i-a pus pe fiecare să zidească „în dreptul casei lui”. De cinci ori apare sintagma aceasta în capitolul 3 (vv. 23, 24, 28, 29, 30), fiind o idee-cheie a textului. Și-a dat seama că dacă vor ridica zidul acela fiecare „pentru casa lui” – nu pentru toți și pentru nimeni, ci pentru ei înșiși și pentru casa lor – vor trata reconstrucția cu maximă seriozitate. Astfel, lucrând „în dreptul casei lui”, fiecare și-a făcut partea cu maximă responsabilitate.
În text apar trei categorii de constructori care sunt responsabilizați să ridice zidul „fiecare în dreptul casei lui”, să-și pună viața, familia și slujba în siguranță.
- Primii menționați sunt preoții. Ei își construiseră casele în jurul Templului, pentru a fi aproape de locul slujirii; așa că fiecare familie de preoți este chemată să zidească aproape de Templu.
- Următoarea categorie este cea a meșteșugarilor. Textul îi prezintă sub denumirea de „argintari” (cei care lucrau în ateliere manuale) și „vânzători” (comercianții, cei care dețineau tarabele cu mărfuri).
Neemia îi pune aceștia să ridice zidul și în dreptul locului lor de muncă; dacă miza reconstrucției este siguranța locului lor de muncă sau siguranța investiției lor (a tarabei sau a atelierului), atunci vor trata cu seriozitate maximă construcția. - A treia categorie de oameni este a „familiilor”; mai multe familii locuiau la periferia cetății și, pentru aceștia, a ridica zidul însemna protecția propriului cămin.
O perspectivă spirituală
Cartea Neemia a fost numită de unii cercetători „Cartea celor două ziduri”. Simultan cu zidul de piatră ridicat de israeliți, în carte se ridică un alt zid, unul spiritual. Zidul spiritual devine evident în capitolul 13, capitolul separării de străinii din afara poporului lui Dumnezeu. Văzut dinspre afară, zidul de piatră trebuia să ofere siguranță fizică, protecție față de dușmanii dimprejur. Văzut din interior în afară, zidul spiritual însemna separare, diferențiere ca mod de viață de păgânismul înconjurător. Acolo, în interiorul acelui zid de piatră, poporul lui Dumnezeu trebuia să reînvețe ce înseamnă sfințenia, adică separarea morală, modul de viață distinct de cel al popoarelor străine din preajmă.
Așadar, atunci când israeliții ridicau zidul material și puneau piatră peste piatră, ei ridicau și zidul identității distincte, al mărturiei în afară, unul care să separe, să-i diferențieze de cei care trăiau în afara zidului: popoarele păgâne de dincolo de zid. (1) Atunci când preoții ridicau zidul din dreptul caselor lor și în jurul Templului, afirmau că doresc ca felul în care își trăiesc și își practică religia, ca centrul vieții lor zilnice, să fie diferit de religia și felul de viață al celor din afara zidului. (2) Atunci când meșteșugarii (vânzătorii și argintarii) ridicau zidul în dreptul tarabelor sau atelierelor lor, a locului de muncă, afirmau că vor ca modul în care muncesc, etica muncii lor, să se diferențieze de a celorlalți muncitori din afara zidului; să se raporteze altfel la muncă și la felul în care își câștigă banii. (3) Fiecare familie care zidea „în dreptul casei” își propunea o viață de familie diferită de cea din casele păgânilor.
Reconstrucția începe de la cruce
După ce zidul a fost împărțit în 40 de secțiuni, au hotărât să înceapă reconstrucția de la „Poarta Oilor” (v. 1). Și primul din popor care a așezat prima piatră la temelia zidului a fost Marele Preot. „Poarta Oilor” era locul prin care erau aduse în Ierusalim turmele care erau sacrificate pe altarul de la Templu. Pentru creștinii cu fisuri în zidul vieții lor, „reconstrucția” credinței distincte, a mărturiei în afară, a părtășiei din familie, a eticii muncii, începe de la cruce, de la altarul jettfei Domnului Isus Hristos.
Aplicații
- „Zidirea”, piatră cu piatră, a mărturiei poporului lui Dumnezeu se face împreună, fiind toți implicați. Căci fisurile din viața, familia și credința unuia singur pot afecta mărturia tuturor.
- Suntem chemați să trăim vieți sfinte, radical diferite de cele ale lumii, în relațiile cu frații de credință, în familie și în societate.
- Fisurile din viața de credință, familie sau societate trebuie reparate la crucea Domnului Isus Hristos. Iertarea de la cruce trebuie să motiveze sfințenia personală, nu să devină scuză pentru continuarea în păcat.
- Implicați-vă cu întreaga biserică locală (dacă este posibil) într-un proiect „în afara zidurilor”, unul care să vă întărească mărturia în localitate.
Întrebări pentru discuții
- Sunt creștinii de azi tentați să își spună „lasă că merge și așa” în anumite domenii ale vieții de credință? Identificați câteva domenii.
- Isaac Newton observa că „Oamenii ridică prea multe ziduri, dar nu construiesc destule poduri.” Cum poate fi păstrat echilibrul între ridicarea zidurilor de separare față de lume și construirea de poduri înspre cei pierduți în lume? Oferiți câteva exemple practice.
- O biserică sănătoasă și puternică din punct de vedere spiritual este formată din familii sănătoase și puternice. Ce puteți face „în dreptul casei” dumneavoastră, pentru a avea o biserică mai sănătoasă în interior și mai puternică în afară?
autor: Amiel Drimbe, Facultatea de Teologie Baptistă, București
