Tema: Rugăciune pentru mântuirea oamenilor
Text biblic: 1 Timotei 2:1–10
Verset cheie: 1 Timotei 2:5
Ideea centrală: Rugăciunea presupune un dialog pe care noi îl avem cu Tatăl nostru ceresc. Rugăciunea de mijlocire înseamnă că noi ne rugăm în mod deosebit pentru nevoile semenilor noștri. Cineva spunea că omul cel mai nenorocit de pe fața pământului este omul pentru care nu se roagă nimeni!
Scopul lecției: Să ne ajute să conștientizăm că preocuparea unei inimi regenerate este rugăciunea, însă nu doar rugăciunea pentru propria persoană ci și rugăciunea pentru ceilalți! Un mijlocitor este unul care ia locul altuia sau pledează pentru cineva. Rugăciunea de mijlocire este acțiunea unui credincios care apelează la dragostea și atotputernicia lui Dumnezeu pentru schimbarea unei inimi sau a unei situații.
Explicații
Sunt unele lucruri care trebuie făcute înainte de toate celelalte, iar rugăciunea este una dintre ele. Fără rugăciune nu putem trăi o viață duhovnicească. Rugăciunea este oxigenul vieții celei noi din Domnul Isus Hristos.
Rugăciunea adevărată nu este o rugăciune egoistă, compusă numai din cereri personale. Cel care se roagă așa, face din persoana sa centrul preocupărilor sale, o persoană care vrea totul pentru sine. Rugăciunea adevărată este numai aceea care seamănă cu felul Domnului Isus de a se ruga, care – pe lângă cereri personale – cuprinde mijlociri și mulțumiri pentru toți oamenii și mulțumiri și laude lui Dumnezeu.
Probabil cei mai mulți dintre noi am fost rugați de cei de lângă noi să mijlocim pentru ei înaintea lui Dumnezeu. Adeseori chiar copiii mei mi-au solicitat lucrul acesta: „Tati, roagă-te pentru mine!” Chiar dacă nimeni nu a venit la noi cu o astfel de solicitare, noi înșine avem pe inima oameni pentru care simțim nevoia să ne rugăm: copii, părinți, prieteni, vecini, colegi sau uneori chiar dușmani.
Îi avem ca exemple pe marii oameni ai lui Dumnezeu: Avraam (Geneza 18), Moise (Exod 32), Daniel (Daniel 9) care și-au plecat genunchii în mijlocire pentru semenii lor.
Exemplul Domnului Isus este cel mai măreț. „Simone, Simone”, îi spune Mântuitorul lui Petru cu puțin timp înainte de răstignire, „Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul, dar Eu M-am rugat pentru tine ca să nu se piardă credința ta” (Luca 22:31–32). Ce s-ar fi întâmplat cu Petru dacă Domnul nu ar fi mijlocit pentru el? Probabil că, după ce s-ar fi lepădat de Domnul și ar fi realizat ce grozav a fost păcatul săvârșit, s-ar fi dus să-și pună capăt zilelor asemenea lui Iuda.
Cea mai lungă și cea mai mișcătoare rugăciune a Mântuitorului păstrată în Evanghelie este cea redată în Ioan capitolul 17. În cea mai mare parte a ei, această rugăciune este o mijlocire pentru ucenicii Săi din toate timpurile, care urmau să se confrunte cu ura lumii și a lui Satana. Pentru ei Mă rog, spune Domnul (vers. 9). Și Mă rog nu numai pentru ei, ci și pentru cei ce vor crede în Mine prin Cuvântul lor (vers. 20).
Dacă astăzi există creștini adevărați în această lume coruptă și aflată sub stăpânirea „prințului întunericului”, dacă astăzi există o biserică a lui Hristos care ține principiile neprihănirii și predică Evanghelia mântuirii unei lumi căzute, aceasta se datorează acestei rugăciuni de mijlocire a Domnului Hristos – Marele nostru Preot.
Isus Hristos este exemplul nostru de rugăciune de mijlocire. Isus stă înaintea lui Dumnezeu exact așa cum stăteau preoții în Vechiul Testament: Căci este un singur Dumnezeu, și este un singur mijlocitor între Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos (1 Timotei 2:5).
Pavel ne învață câteva lucruri importante:
- Rugăciunea de mijlocire trebuie să ocupe un loc prioritar în experiența noastră creștină: Vă îndemn, înainte de toate…, spune Pavel, arătând că locul acestui gen de rugăciune în viața creștinului nu este unul lipsit de importanță. Înainte de cântare, de poezie, de orice altfel de slujire, prioritate are rugăciunea. Esența rugăciunii pentru creștinul matur, spune A. Murray, „este mijlocirea.”
- Rugăciunile de mijlocire trebuie împletite cu mulțumirea și exprimarea recunoștinței față de Dumnezeu. Noi îi mulțumim lui Dumnezeu și pentru oamenii pentru care mijlocim. Chiar și pentru dușmani putem să îi mulțumim Domnului. Și aceștia sunt instrumente în mâna Domnului prin care El ne formează și ne șlefuiește!
- În rugăciunea de mijlocire trebuie să fie incluși cu prioritate și cei care sunt pentru o vreme în poziții de autoritate pământească. În perioada în care Pavel scria aceste cuvinte împărat la Roma era Nero, iar acesta nu ducea deloc o politica prietenoasă creștinilor.
- Rugăciunea de mijlocire este considerată bună și bine primită înaintea lui Dumnezeu. Dacă uneori ne întrebăm ce I-ar plăcea lui Dumnezeu, ce ar găsi El de bun să facem, cu siguranță că în topul listei se află rugăciunea de mijlocire.
- Rugăciunea de mijlocire e eficientă nu datorită meritelor noastre, ci datorită lui Isus Hristos, singurul Mijlocitor între Dumnezeu și om. Noi nu avem alți mijlocitori între Dumnezeu și oameni. O apreciem pe mama Domnului Isus, este un exemplu pentru noi, îi respectăm pe sfinții care au trăit de-a lungul secolelor iar acolo unde exemplul lor coincide cu cerințele Scripturii le urmăm pilda, însă pe baza acestui text rezultă limpede și clar că nu există alți mijlocitori la care trebuie să apelăm în rugăciunile noastre decât la singurul care poate mântui în chip desăvârșit pe cei păcătoși. Numai Mântuitorul este singurul nostru Mijlocitor și Izvor de sfințire… El este în același timp și Preot, și Jertfă, și Altar.
Fratele Nicolae Moldoveanu indică șapte motive din pricina cărora Dumnezeu nu ascultă rugăciunea:
- Egoismul omenesc este prima mare piedică (Iacov 4:3).
- Nelegiuirea din inimă (Psalmul 66:18).
- Închinarea la idoli (Ezechiel 14:3). Un închinător la idoli este acela care pune altceva înaintea lui Dumnezeu.
- Vrăjmășia din inimă (Marcu 11:25).
- Amărăciunea și lipsa de bunăvoință în legătură cu oamenii (Petru 3:7).
- Refuzul de a auzi și răspunde la strigătul celui sărac (Proverbe 21:13).
- Rugăciunea fără credință și rece (Iacov 5:16).
Aplicații:
- Ar fi indicat să avem o listă cu nume de persoane pentru care să ne rugăm. Dumnezeu vrea de la noi rugăciuni precise, concise și cu o țintă bine definită, nu rugăciuni cu caracter general.
- Este necesar să avem un timp pus deoparte pentru rugăciunea de mijlocire. Trebuie să fim disciplinați.
- Rugăciunea împreună cu alți credincioși sporește puterea rugăciunii de mijlocire. „Vă mai spun iarăși, că dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este sus în ceruri. Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18:19-20). Exemplul bisericii primare, unită în rugăciune pentru eliberarea lui Petru, este încurajator (Fapte 12:5).
- În rugăciunea de mijlocire trebuie să cerem cu insistentă ca Duhul Sfânt să lucreze cu putere în viața persoanelor pentru care ne rugăm. De ce? Pentru că doar El poate face pentru noi sau pentru cei pentru care mijlocim în rugăciune mai mult decât putem face noi prin cuvintele noastre.
- Dacă lângă rugăciunea de mijlocire adăugăm și stabilirea unor relații de prietenie cu persoanele pentru care ne rugăm, eficiența acestor rugăciuni va crește. Să nu uităm că Mântuitorul nu doar S-a rugat pentru oameni, dar a devenit și prietenul lor, arătând compasiune chiar și față de desfrânate, vameși și păcătoși, care reprezentau categoriile cele mai disprețuite în acele vremuri.
- Rugăciunea de mijlocire trebuie însoțită de cuvintele noastre evanghelistice și de o viață model înaintea celor pentru care ne rugăm. Mijlocirea fără a fi un model înaintea celor pentru care ne rugăm nu este de nici un folos! Viața modestă și curată a femeilor credincioase și viața plină de blândețe și sfințenie a bărbaților creștini le conferă acestora autoritate spirituală în viața de rugăciune!
Predicatorul englez John Newton, a vorbit odată despre cuvintele apostolului Petru: Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de podoabe de aur sau îmbrăcarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția nepieritoare a unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu. (1 Petru 3:3–4). O doamnă cu situație bună a venit după aceea la el și l-a întrebat cum ar putea să împlinească această poruncă în situația ei și l-a rugat să-i arate cum să se îmbrace. „Doamnă – a răspuns Newton – îmbrăcați-vă în așa fel încât persoanele cu care ați fost împreună să nu-și mai aducă aminte, după aceea, cum ați fost îmbrăcată.” - În Efeseni 6:18 apostolul Pavel îi îndeamnă pe credincioșii din Efes să se roage pentru toți sfinții. Comentând acest verset, fratele Nicolae Moldoveanu scria: „Bun lucru este să ne rugăm pentru întoarcerea la Dumnezeu a celor ce nu-L cunosc pe Domnul Isus. De mare trebuință este să ne rugăm și pentru toți sfinții, adică pentru cei credincioși. În adevăr, cât trăiește cineva în lume și în păcat, diavolul îl lasă în pace; când însă a venit la Domnul Isus, diavolul se înfurie ca un leu care răcnește căutând pe cine să înghită. Slavă Domnului, că El îi păzește pe credincioșii Lui! Dar nici ei să nu piardă din vedere lupta la care sunt prinși și să ia mereu, prin rugăciune, puterea de care au nevoie. Se întâmplă însă că cei credincioși, în loc să se roage unii pentru alții, vorbesc unii de alții. Când vorbești de un credincios, fie de bine, fie de rău, bine ar fi să te întrebi mai întâi: m-am rugat pentru el? Și dacă unul și altul au căzut în păcat, nu avem și noi partea noastră de vină, pentru că nu ne-am rugat pentru ei?”
Întrebări pentru discuții:
- Cunoști persoane care au mijlocit pentru propria ta mântuire? Poți oferi unul sau două exemple?
- Cât de organizat ești în propria ta viață de rugăciune? Se spune că dacă vrei să îl faci pe un creștin să roșească atunci când îl întâlnești, adresează-i două întrebări: cât a citit în ziua respectivă din Biblie și cât timp s-a rugat! A nu ne ruga pentru alții este un păcat și acest păcat se săvârșește atât de des printre credincioși. Prorocul Samuel dorea să scape de acest păcat (1 Samuel 12:23).
- Ai avut experiențe în care ai mijlocit pentru cineva și ai primit răspunsuri? Dacă da, poți oferi unul sau două exemple?
- Ce rol joacă caracterul cuiva în eficiența rugăciunilor sale de mijlocire?
- Îți este ușor sau greu să te rogi pentru oamenii politici care conduc România? În ce fel consideri că rugăciunea poate influența deciziile politice care se iau la nivel de țară?
autor: Marius Stroia, păstor, Biserica Creștină Baptistă nr.1, Zalău; e-mail: stroia_marius@yahoo.com
