„Dacă nu avem Duhul lui Dumnezeu este mai bine să închidem bisericile, să le batem în cuie ușile, să punem câte o cruce neagră pe ele și să zicem:«Dumnezeu să se îndure de noi»”, spunea pastorul baptist Charles Spurgeon, vorbind despre plinătatea Duhului Sfânt.
„Fiți plini de Duh”, „toți s-au umplut de Duhul Sfânt” sau „s-a părut nimerit Duhului Sfânt și nouă”, nu sunt doar niște expresii semantice, ci descriu într-un limbaj simplu și accesibil realitatea creștinismului autentic.
Cartea „Faptele Apostolilor” ne reamintește mereu de credincioșii aceia de la început, simpli și fără multe resurse, care au înțeles că fără plinătatea Duhului Sfânt nu vor putea trăi viața creștină și nu vor putea împlini Marea trimitere.
Este îmbucurător faptul că tema Conferinței Naționale a Uniunii Baptiste din anul acesta este „Doctrina despre Persoana și lucrarea Duhului Sfânt”, dar nu ne putem mulțumi doar cu o prezentare corectă a doctrinei și nici cu câteva experiențe trecătoare, ci mereu și mereu trebuie să căutăm plinătatea Duhului Sfant.
Predicarea, slujirea, trăirea și mărturia creștină în plinătatea Duhului Sfânt sunt expresia vieții creștine normale. A fi plini de Duhul Sfânt înseamnă, în limbajul Scripturii, a fi plini de Cristos. De fapt, înseamnă că suntem la dispoziția Domnului Isus și a Duhului Sfânt, care lucrează în noi și prin noi spre gloria lui Dumnezeu Tatăl.
Samy Tuțac