Cu ocazia depunerii jurământului noului Guvern validat de Parlament, președintele Klaus Iohannis a anunțat că, începând de luni, va decreta stare de urgență pe tot întinsul României. Conform Constituției și legilor în vigoare, starea de urgență nu poate fi declarată pentru mai mult de 30 de zile, astfel că ea va înceta în jurul datei de 15 aprilie, în ajunul sărbătorilor pascale.
Articolul 3 al OUG nr. 1/1999 precizează că starea de urgenţă se aplică dacă se constată „iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre. Totodată, la articolul 4, se precizează că, într-o astfel de situaţie, „exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”. Acest lucru poate însemna, de pildă, interzicerea manifestărilor, a adunărilor publice, măsuri care au fost deja luate de guvern în scopul evitării răspândirii coronavirusului.
Mai trebuie ştiut că legea acordă, într-o astfel de situaţie, puteri sporite ministrului de Interne, care devine practic „al doilea om în stat”, putând emite ordine și ordonanțe cu caracter de lege.
Autorităţile pot limita sau interzice circulaţia pietonală, rutieră, navală sau aeriană a persoanelor, pot emite „permise de liberă circulaţie”, pot efectua controale, razii, evacuări de persoane, raţionalizarea alimentelor, restricționarea funcționării sau închiderea unor servicii publice, chiar „suspendarea temporară a apariţia sau difuzarării unor publicaţii ori a unor emisiuni de radio sau de televiziune”.
