Am intrat ca familie în noul an aici în Buryatia perfect conștienți că dacă ne-am mai trezit o dimineață nu e meritul nostru, ci e har și dar de la Dumnezeu. Adriana a folosit o expresie în zilele de după accident: „De sărbătorile acestea nouă Dumnezeu ne-a dăruit încă o șansă la viață”! Și dacă „în El avem viața, mișcarea și ființa” (Fapte 17:28) ne dorim cu ardoare să trăim spre slava Lui în mijlocul bucuriilor și întristărilor, odihnei și încercărilor, luptelor și biruințelor.
Suntem toți bine, în mare, în urma accidentului suferit pe 23 decembrie în drum spre Ulan-Bator (Mongolia). Eu, Bogdan și Naomi am scăpat dar cu sperietura și lecțiile pe care fiecare din noi se străduiește să le învețe cât mai bine! Ioanei am reușit să-i facem un RMN și nu s-a văzut să fie nimic fracturat sau dislocat la coloană. Doctorii au spus că durerile de spate pe care le are sunt de la loviturile suferite și că vor trece cu timpul (peste ea au căzut bagaje și cutii care erau așezate lângă ea în mașină). Adriana își revine și ea încet-încet în urma loviturilor și comoției cerebrale suferite, dar o mai doare încă capul și gâtul. Mulțumim că ați continuat să vă rugați pentru noi!
Și acum câteva cuvinte despre slujirea noastră aici din ultimul timp.
Am vizitat Shaburul și biserica de acolo de trei ori în ultimele luni. Am continuat să ne implicăm în comunitatea de acolo, participând cu echipe de tineri din Ulan-Ude atât în unele din evenimentele sportive din comunitatea lor (fotbal, volei, tras cu arcul, etc.), dar și în întâlniri cu biserica și tineri de acolo. Ne-am bucurat să putem fi o încurajare pentru mica grupă de credincioși din sat, dar și să vedem noi oameni interesați de Evanghelie. Printre ei au fost Vlad și Serghei, doi dintre cei cu care am petrecut personal mai mult timp. Vlad a venit și la una din întâlnirile bisericii. Declarat ateu, era totuși interesat să discute despre lucruri spirituale. M-a întrerupt de câteva ori chiar și în timpul predicii cu întrebări provocatoare și incomode, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat înțelepciune să transform „monologul” predicii într-un dialog despre fundamentele credinței creștine, dialog care se pare că a fost de folos și lui Vlad, și bisericii.
Între 20-23 noiembrie am participat împreună cu peste 15 lucrători cu copiii și tinerii din 6 biserici din Buryatia la o conferință în orașul Cita (+650 km est de Ulan-Ude). A fost doar una din ocaziile în care mașina nu demult cumpărată a fost folosită în slujire, transportând jumătate dintre participanții din Buryatia la conferință. Ne-am întors de acolo puternic încurajați și motivați să continuăm să investim în lucrarea cu copiii și tinerii, atât în biserică, cât și în comunitățile în care trăim.
Pe lângă întâlnirile lunare ale „Fierăriei de bărbați” din Ulan-Ude, am organizat și o conferință axată pe relația dintre soți, conferință la care au participat peste 50 de bărbați din mai multe localități din Buryatia și Regiunea Cita. Printre altele, mi-a revenit rolul de a conduce discuțiile finale, deschise și active, în care i-am provocat pe cei prezenți să se gândească la moduri practice în care pot să îmbunătățească relația de cuplu în diversele ei aspecte (spiritual, relațional, emoțional, intim, etc.), dar și la modalități de rezolvare a conflictelor între ei și soție (atunci când apar).
Împreună cu Adriana și toți copiii noștri am fost implicați și în diferite slujiri legate de Crăciun. Adriana a avut ideea ca în locul obișnuitelor dulciuri făcute cadou copiilor în timpul programului special din biserică, să le dăruim jocuri care să îi ajute să interacționeze între ei și șă petreacă timp cu părinții lor. Așa că „am pierdut-o” zile bune pe Adriana, care colinda magazinele împreună cu Sveta, una dintre prietenele din biserică, în căutarea jocurilor potrivite pentru fiecare copil și familie în parte!
Bogdan (5 ani), Ioana (13 ani) și Naomi (15 ani) au repetat din greu multe zile, iar apoi au jucat sceneta „Poveste de Crăciun” în două biserici din Ulan-Ude pe 7 ianuarie (ziua Crăciunului în Rusia), urmând să o mai prezinte zilele următoare în case de copii, biserici și case de cultură din câteva localități din Buryatia.
Ieri, 8 ianuarie, împreună cu grupul de tineri, Naomi a vizitat biserica și două case de copii din Petrovsk-Zabaykalski (210 km), ducându-le și lor vestea bună a nașterii Domnului Isus prin cântece, scenete, Cuvânt, broșuri, dăruidu-le totodată dragostea și atenția lor, împreună cu cadouri pentru fiecare copil. Maxim și Vanea, doi dintre copiii din casa de copiii vizitați, au fost motivul pentru care tinerii noștri s-au hotărât să facă un drum atât de lung. Ei sunt frații Lizei, studentă în Ulan-Ude și una dintre cele mai bune prietene a lui Naomi din grupul de tineri din biserică.
Cristina (8 ani), împreună cu un grup de copiii vor vizita mâine, 10 ianuarie, unul din spitalele din Ulan-Ude și le vor prezenta bolnavilor internați acolo istoria nașterii Domnului Isus printr-o scenetă (care a fost inițial prezentată în biserică duminică, 27 decembrie).
MOTIVE DE MULȚUMIRE:
-
pentru protecția lui Dumnezeu pentru noi și familia noastră și-n anul care a trecut, în special în timpul accidentului cu mașina;
-
pentru că El a purtat de grijă (și prin intermediul rugăciunilor și dărniciei voastre) de fiecare nevoie spirituală, materială, emoțională a familiei noastre și a slujirii noastre aici;
-
pentru ușile deschise de a duce oamenilor Vestea Bună în diverse ocazii și în special în această perioadă a sărbătoriri nașterii Domnului Isus!
MOTIVE DE RUGĂCIUNE:
-
pentru cei care au auzit Evanghelia, să se apropie de Dumnezeu și să fie mântuiți;
-
pentru următoarele prezentării a scenetelor de Crăciun (în spital mâine, în case de copii, case de cultură și bisericii), pentru inimi deschise pentru Vestea Bună, care să-L primească pe Domnul Isus;
-
pentru vindecarea completă a Ioanei și Adrianei după accident;
-
pentru repararea mașinii, pentru resursele necesare pentru aceasta și pentru cele mai bune decizii în acest proces.
Mulțumim mult pentru dragostea voastră!
Fiți binecuvântați!
În harul Lui,
Marius Giura și familia
Galerie foto