Explicații studiu biblic 21 aprilie

Posted on by Revista Crestinul Azi

Tema: Când ni se pare că Dumnezeu este absent 
(Doamne, de ce Te ascunzi de mine?)

Text biblic: Psalmul 22:1–31, Isaia 45:15

Verset cheie: Psalmul 22:24

Ideea centrală: Hristos rămâne modelul nostru și în felul în care ne exprimăm sentimentele în rugăciune. Putem fi siguri că ne înțelege și ne susține. Suferințele Lui ispășitoare și biruința Lui asupra morții, prin înviere, sunt cel mai important mesaj pe care trebuie să-l transmitem celor de aproape sau de departe, celor din generația de azi și din cea viitoare.

Scopul lecției: Să realizăm că nu suntem singurii care trecem prin situații ce ne fac să ne gândim că am fost abandonați de Dumnezeu atunci când El nu răspunde imediat, sau în felul în care ne așteptăm, la rugăciunile noastre. David a avut aceeași experiență, dar mai ales Hristos, marele nostru Preot a avut momente similare, de aceea putem fi siguri că El ne înțelege și ne susține. Suferințele mântuitoare al lui Hristos sunt dovada credincioșiei lui Dumnezeu față de noi. O credincioșie care, deși nu se manifestă întotdeauna așa cum așteptăm, trebuie să ne întărească și să ne liniștească în cele mai dificile momente ale vieții, dar și să ne determine pe noi la credincioșie față de Domnul și la o închinare permanentă.

Introducere

Cerboaica zorilor – o sintagmă greu de tradus, dar care poate însemna: puterea din zorii unei zile noi – o schimbare a situației prin Cel ce este puterea și ajutorul psalmistului.

Psalmul 22 este un text biblic semnificativ care explorează teme actuale ale experienței umane ca angoasa, teama, abandonul, umilința, disprețul, fluctuația sentimentelor noastre, dar și schimbarea de perspectivă, revigorarea sufletească, victoria finală. Fără îndoială, avem de-a face cu un psalm mesianic ce anticipează aspecte ale persoanei sau lucrării lui Hristos.

Ne putem apropia de acest text din trei perspective: din cea a lui David, autorul acestui text inspirat, din perspectiva experiențelor noastre personale cu Dumnezeu, dar cea mai importantă abordare a textului o reprezintă împlinirea ei în Hristos.

1. Experiența lui David

Psalmul 22 relatează o experiență captivantă din viața lui David despre angoasă profundă și victorie supremă. În acest psalm, David descrie în mod viu batjocurile și chinurile cu care se confruntă din partea dușmanilor, amintirea unor vremuri binecuvântate, dar și rugăciunea pentru izbăvirea și mântuirea lui Dumnezeu. Nu avem suficiente detalii în text care să ne îndreptățească localizarea lui exactă în istoria biblică a lui David. Fără îndoială psalmul a fost scris într-o perioadă dificilă din viața lui David, când a fost contestat și persecutat.

Psalmul se împarte în două părți mari și foarte diferite:

  • Versetele 1–21 vorbesc despre lumini și umbre în sufletul lui David, despre întrebări fără răspuns și amintiri ce sunt ca o gură de oxigen pentru cineva care este pe punctul de a se îneca.
  • Partea a doua, cu versetele de la 22–31, parcă sunt „dintr-un alt film”. Aici găsim bucuria omului care a fost izbăvit dintr-un necaz mare și felul în care acea experiență personală devine o binecuvântare nu doar pentru cei mai apropiați sau mai îndepărtați dar și pentru generațiile următoare. Este asemenea ecourilor concentrice de pe suprafața luciului apei, după ce a fost aruncat un obiect în apă.  

În mijlocul disperării există însă un curent subteran de speranță care poate fi resimțit. Pe măsură ce ne adâncim în istoria care se desfășoară în Psalmul 22, asistăm la multe emoții, frământări, întrebări, dureri (vs. 1, 2, 6–8, 11–20) alternate cu credință neclintită și încredere în iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu (vs. 3–5, 9, 10, 22–31).

2. Experiențele noastre

Cu toții avem anumite perioade când ne simțim neajutorați și izolați, dar și perioade când suntem plini de  încredere și gata de a-L lăuda pe Dumnezeu.

Când suntem copleșiți de emoții puternice de teamă, singurătate, abandon, amenințare, durere, umilință, rușine trebuie să facem la fel ca David:

  • Să ne aducem aminte cum este Dumnezeu – v. 3: Cel Sfânt care locuiește în mijlocul laudelor lui Israel.
  • Cum Și-a arătat El grija în trecut față de alții – vs. 4, 5: …îi izbăveai, … erau scăpați … nu rămâneau de rușine.
  • Cum am beneficiat noi în trecut de ajutorul Lui – vs. 9, 10: …m-ai scos…, m-ai pus la adăpost de orice grijă… am fost sub paza ta… ai fost Dumnezeul meu.
  • Să continuăm să ne rugăm cerând ajutorul Lui  – vs.1, 9–21: nu Te depărta… vino degrabă în ajutorul meu… scapă-mi sufletul…

După ce beneficiem de intervențiile pline de har ale lui Dumnezeu în viața noastră, suntem învățați:

  • să-L lăudăm pe Dumnezeu și să-i îndemnăm și pe alții să o facă (vs. 22–29);
  • să ne învățăm copiii (generațiile de oameni care vin după noi) despre acest Dumnezeu măreț care ascultă rugăciunile (vs. 30–31). Iată adevărul central: v. 24 (Căci El nici nu disprețuiește, nici nu urăște necazurile celui nenorocit, și nu-Și ascunde Fața de el, ci îl ascultă când strigă către El).

3. Experiența lui Hristos – Mântuitorul nostru

Detaliile descrise în acest psalm profetic servesc că o mărturie puternică pentru împlinirea Scripturii în jertfa lui Hristos. Aceasta este de fapt și cheia de înțelegere și interpretare a întregii Scripturi: moartea și învierea Lui, adică Evanghelia.

Prima parte (vs. 1–21) ni-L prezintă pe Hristos ca Robul care suferă, descriind suferințele lui Hristos din ultimele momente ale vieții Lui pământești, înainte de a-și da duhul ca o jertfă de ispășire pentru păcatele omenirii. Ni se descrie o agonie profundă și un sentiment de abandon, batjocură, mânia feroce, manifestarea animalică și răutatea oamenilor care-L resping și care-l crucifică în final, după care soldații romani își împart hainele Lui între ei.

A două parte (vs. 22–31) ni-L prezintă ca Biruitorul, Cel înviat, care se arată alor Lui și care vor continua să-L prezinte pe El până la marginile pământului, tuturor oamenilor, generații de-a rândul.

Pe măsură ce citim versetele din Psalmul 22, putem găsi paralele remarcabile cu suferințele pe care le-a îndurat Isus în timpul răstignirii Sale.

V. 1 – Matei 27:46 Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, Lama Sabactani“ adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”

V. 7 – Luca 23:35 Norodul stătea acolo și privea. Fruntașii își băteau joc de Isus, și ziceau: „Pe alții i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine însuși, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.”

V. 8 – Matei 27:43 „S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește. Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»”

V. 16 – Luca 22:33 Când au ajuns la locul, numit „Căpățâna“, L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de rele: unul la dreapta și altul la stânga.

V. 17 – Luca 23:35 Norodul stătea acolo și privea. Fruntașii își băteau joc de Isus, și ziceau: „Pe alții i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine însuși, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.”

V. 18 – Luca 23: 34 Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!“ Ei și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți.

Avem însă și o serie de texte de învățătură care fac referire la pasaje din acest psalm:

V. 22 – Evrei 2:11–12 Căci Cel ce sfințește și cei ce sânt sfințiți, sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este rușine să-i numească „frați“, când zice: „Voi vesti Numele Tău fraților Mei; Îți voi cânta laudă în mijlocul adunării.“

V. 24 – Evrei 5:7–9 El este Acela care, în zilele vieții Sale pământești, aducând rugăciuni și cereri cu strigăte mari și cu lacrimi către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte, și fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, măcar că era Fiu, a învățat să asculte prin lucrurile pe cari le-a suferit și după ce a fost făcut desăvârșit, S-a făcut pentru toți cei ce-L ascultă, urzitorul unei mântuiri veșnice.

V. 26 – Ioan 6:51 Eu sunt Pâinea vie, care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; și pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viața lumii.

V. 29 – Filipeni 2:10 …pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ și de sub pământ.

Aplicații  

  • Să fim deschiși să ne exprimăm cu onestitate sentimentele în fața lui Dumnezeu în rugăciune, în timp ce avem totuși încredere în planul Său suprem de mântuire.
  • Semnificația acestui text constă nu doar în relevanța lui pentru luptele noastre personale, ci și în legătura sa cu experiența lui Isus pe crucea Calvarului. În timp ce reflectăm la aceste cuvinte rostite atât de David, cât și de Isus însuși, să ne lăsăm mângâiați știind că Isus ne înțelege în cel mai profund moddurerea.
  • Să nu uităm că atunci când simțim că Dumnezeu ne-a părăsit, El rămâne credincios și are un scop cu suferințele noastre, așa cum a rămas credincios Fiului, chiar dacă a fost nevoie să-L părăsească pe El pentru un timp pentru a ne avea pe noi pentru eternitate.
  • Să ne plecăm înaintea lui Hristos adorându-L cu respect pentru suferința îndurată pentru mântuirea noastră.
  • Fă o listă cu acele experiențe trecute din viața ta sau a înaintașilor tăi care te vor putea întări în vremurile de suferință.
  • Începe să memorezi pasaje din Scriptură care vorbesc despre credincioșia și puterea lui Dumnezeu, dar și despre dragostea Lui pentru tine.

Întrebări pentru discuții

  • Ce faci atunci când te încearcă sentimentul că Dumnezeu te-a părăsit, că nu aude strigătul rugăciunilor tale, când ești copleșit de răutatea și de batjocora celor din jur?
  • Spre ce anume ar trebui să-ți îndrepți atenția în timp ce suferi?
  • Care sunt experiențele înaintașilor tăi în umblarea lor cu Dumnezeu care te-ar putea încuraja pe tine în timpul perioadelor tale de suferință sau persecuție?
  • Ce experiențe personale avute cu Dumnezeu în trecut pot fi de ajutor pentru tine acum?
  • Care sunt adevărurile biblice care îți pot întări credința atunci când ea este încercată?
  • Care ar trebui să fie atitudinea noastră față de Hristos și de suferințele Lui ispășitoare pentru noi?
  • Cine sunt oamenii din jurul tău pe care îi vei învăța despre dreptatea și lucrarea Lui, despre neprihănirea pe care o dă Dumnezeu prin credință și despre umblarea cu El?

autor: Daniel Lacatoș, păstor, Biserica Creștină Baptistă nr. 1, Mănăștur, Cluj-Napoca
e-mail: daniellacatos@yahoo.com

Revista Crestinul Azi

More Posts