Tema: Omniprezența lui Dumnezeu
Text biblic: Psalmul 139:7–12
Verset cheie: 2 Cronici 6:18
Ideea centrală: Atotprezența lui Dumnezeu oferă temelie încrederii noastre în El. Atotprezența lui Dumneze rezolvă problema singurătății omului și oferă motivație pentru o viață curată și plăcută înaintea Lui.
Scopul lecției: Să înțelegem în ce mod omniprezenta lui Dumnezeu definește relația noastră cu El și apropierea noastră de El.d vremelnicia noastră în lumina veșniciei Lui.
Explicații contextuale și exegetice
Scriitorul rus Lev Tolstoi a spus odată că dacă ți se întâmplă să treci prin momente de îndoială, așa cum de altfel trec toți oamenii, să ai grijă ca nu cumva să consideri că îndoiala ta este dovada inexistenței lui Dumnezeu. Poate că este ceva greșit în înțelegerea și credința ta. Tolstoi a spus: „când un om necivilizat încetează să mai creadă în dumnezeul său de lemn, nu înseamnă că nu există Dumnezeu, ci doar că El nu este din lemn.” Este foarte important să avem o imagine și percepție corectă despre Dumnezeu. Dumnezeul slavei Se manifestă față de noi prin anumite însușiri unice, printre care și omniprezența (sau atotprezența) divină. În această lecție vom încerca să creionăm câteva aspecte biblice și practice semnificative ale omniprezenței divine pornind de la constatarea făcută de doi mari oameni ai Bibliei: regele Solomon și tatăl său David.
Iată că cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde…
Templul construit de regele Solomon era cea mai impresionantă clădire din Israel la vremea respective. Multe generații la rând s-au mândrit cu grandoarea acestui edificiu, venind din toate colțurile țării la sărbătorile rânduite de Dumnezeu pentru închinare. O impresionantă manifestare religioasă a avut loc la dedicarea Templului, iar rugăciunea de dedicare a rostit-o însuși Solomon. Acesta este cadrul versetului de aur spre care privim astăzi (2 Cronici 6:18). Solomon recunoaște faptul că Dumnezeul măreț al lui Israel nu poate fi cuprins în interiorul celui mai impresionant edificiu. Dumnezeu este măreț și necuprins. Nici măcar cerurile nu oferă suficient spațiu pentru a-L cuprinde pe Dumnezeu! El este atotprezent. Aceasta înseamnă că El este prezent cu întreaga Sa ființă, simultan și pretutindeni.
În timp ce Dumnezeu este pretutindeni prezent, El rămâne totuși distinct de locul prezenței Sale. Prezența divină în orice loc și moment nu este fragmentată ci completă. Este drept că uneori se considera că Dumnezeu este prezent în mod special într-un anumit loc, așa cum ar fi Templul lui Solomon (2 Cronici 7:2) sau tronul Său (Apocalipsa 4:2).
Dar chiar dacă vorbim despre manifestarea specială a acestei prezențe divine, Dumnezeu rămâne prezent pretutindeni chiar în timp ce acea prezență specială este resimțită în locurile menționate. De fapt, noi toți ne desfășurăm viața în prezența permanentă a ființei divine. Așa cum spunea apostolul Pavel, „În El avem viața, mișcarea și ființa” (Faptele ap. 17:28). Nu există distanță mare sau mică, prin care să fim separați de Dumnezeu. Este evident însă că adevărul omniprezenței lui Dumnezeu nu poate fi desăvârșit înțeles de mintea noastră limitată.
Unde mă voi duce departe de Duhul Tău?
Psalmul 139 este un cântec de înțelepciune, compus din patru părți a câte șase versete fiecare. Fiecare dintre aceste patru secțiuni prezintă câte o idee majoră. Versetele 7–12 au ca temă majoră atotprezența lui Dumnezeu. David începe prezentarea acestui atribut divin printr-o întrebare (v. 7), al cărei scop este să conducă spre adevărul că nu există nici un loc în care să poți evita prezența lui Dumnezeu. Observăm că prezența Domnului poate fi recunoscută în orice loc din spațiu, deoarece nici o trăsătură particulară a locului respectiv și nici dimensiunea acestuia nu sunt o piedică în calea atotprezenței sfinte. De aceea sunt amintite locațiile extreme: cerul și locuința morților.
Apoi, folosind extraordinara frumusețe a poeziei evreiești, David vorbește despre „aripile zorilor”. Semnificația acestei expresii în context ne conduce la concluzia că omniprezența lui Dumnezeu nu este limitată sau împiedicată de timp, spațiu sau împrejurări. În cele din urmă, David ne arată și faptul că întunericul sau orice obstacol nu pot stăvili sau anula atotprezența divină (v. 11–12). De fapt „întunericul este ca lumina” pentru Dumnezeu, care nu are nevoie de condiții exterioare Lui însuși pentru a se manifesta sau pentru a fi prezent. Prezența Lui este atât de cuprinzătoare și copleșitoare încât este imposibil să poți fugi de ea.
Aplicații
1. Dumnezeu este prezent în orice regiune a lumii de astăzi. Îi poți recunoaște prezența pe cel mai înalt munte sau cea mai întinsă mare. El este prezent în cel mai aglomerat oraș dar și în cel mai nelocuit deșert. Nu contează că vorbim despre coliba săracului din Africa sau de cei mai înalți zgârie-nori. Așa cum spunea un poet care căuta prezența lui Dumnezeu:
Te-am găsit, pe cerul senin;
Te-am găsit, pe dealuri și stânci;
Te-am găsit în pădurea-nverzită
Te-am găsit, Isuse, Te-am găsit.
2. Atotprezența lui Dumnezeu îi demonstrează și măreția. Un copil a înțeles simplu adevărul atotprezenței sfinte spunând „Dumnezeu este atât de mare încât nu mai are loc nimeni afară de El.” Într-adevăr, Domnul este măreț în manifestarea prezenței Sale în orice loc în același timp. Avem un motiv în plus să Îl respectăm cu uimire și adorare, să Îl recunoaștem ca fiind diferit de noi, care suntem limitați atât în timp cât și în spațiu.
3. Atotprezența lui Dumnezeu este o provocare pentru credincios prin chemarea la o trăire conștientă și permanentă în prezența Sa. Întreaga noastră viață, se desfășoară sub privirea Domnului. Nu doar la locul de adunare al celor credincioși, ci și în deplasarea noastră pe drum, la munca zilnică, la cumpărături, în vizitele pe care le facem, în momentele de relaxare sau distracție. Atotprezența Domnului ne obligă la o trăire responsabilă.
4. Faptul că Dumnezeu este atotprezent trebuie să schimbe modul nostru de gândire prin care Îl dorim uneori pe Dumnezeu de partea noastră, ca sprijinitor și apărător. Însă mai degrabă ar trebui să căutăm acordarea trăirii noastre la voia lui Dumnezeu, care nu se schimbă. Fostul președinte american Abraham Lincoln a spus odată: „Preocuparea mea nu este ca Dumnezeu să fie de partea mea, ci eu să fiu de partea lui Dumnezeu, pentru că El este totdeauna de partea corectă”.
5. Pentru cei care încă nu îl cunosc pe Dumnezeu într-un mod personal, atotprezența Sa are menirea de a-L face disponibil. Dumnezeu poate fi aflat, pentru că apostolul Pavel spunea că oamenii pot „să caute pe Dumnezeu, și să se silească să-L găsească bâjbâind, cu toate că nu este departe de fiecare din noi” (Faptele ap. 17:27).
6. Deși Dumnezeu este pretutindeni și simultan prezent în orice loc, Scriptura ne vorbește despre locuri în care prezența lui Dumnezeu este resimțită în mod special. Domnul Isus a promis că „acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor” (Matei 18:20). Este necesar să căutăm această sfântă prezență în locul de adunare, acolo unde biserica Îi aduce Domnului închinare și laudă. Acolo este locul special al prezenței lui Dumnezeu!
Întrebări pentru discuții
1. Dacă Dumnezeu este atotprezent, acesta fiind un adevăr biblic esențial, oare depinde prezența Sa de simțirile și percepția noastră? Dacă eu nu îl simt înseamnă că El nu este prezent?
2. În ce fel este diferită prezența lui Dumnezeu în locul nostru de adunare față de atotprezența Sa generală?
3. Ce probleme se ridică în mintea noastră atunci când încercăm să pătrundem adevărul atotprezenței lui Dumnezeu? Sunt aceste probleme piedici în calea adevărului în sine?
4. Cum încearcă oamenii să evite sau să ignore atotprezența divină? Ce consecințe are această atitudine?
5. Care este situația din viața ta în care te-ai bucurat că Dumnezeu a fost prezent? A fost vreo situație în care ai fost cercetat sau rușinat de trăirea ta datorită recunoașterii prezenței Domnului?
autor: Gelu Păcurar, pastor, Biserica Creștină Baptistă Șega, Arad;
gelupacurar@gmail.com
