Data: 7 – 13 noiembrie
Text: Coloseni 1:9-29
Tema: Viaţa centrată în Dumnezeu
Verset de aur: Coloseni 1:19
Ideea centrală: Când viaţa noastră este centrată în Dumnezeu, gândirea, comportamentul şi vorbirea noastră vor fi sub conducerea Duhului Sfânt, iar scopul principal al trăirii noastre va fi ducerea la îndeplinirea voii Lui.
Explicaţii contextuale și exegetice:
Epistola către Coloseni este scrisă între anii 60-62 d.Cr., în timp ce apostolul Pavel era la Roma. Împreună cu Efeseni, Filipeni și Filimon, această epistolă face parte din grupul scrierilor din închisoare. Biserica s-a născut în urma lucrării apostolului Pavel în Efes, aflat la vreo 160 km vest de Colose (amândouă amplasate pe teritoriul Turciei de astăzi), iar Cuvântul Domnului a fost adus aici, se pare, de Epafras, unul din colaboratorii lui dragi. Apostolul Pavel nu a ajuns în Colose niciodată, deși a avut tot timpul dorința de a-i vizita (vezi 2:1).
Biserica din Colose era formată din evrei și păgâni convertiți la creștinism. Destul de repede, biserica s-a văzut confruntată cu o erezie foarte periculoasă, care începuse să prindă rădăcini în viața unora dintre membrii ei. Unul din scopurile principale ale scrierii epistolei este acela de a combate învățătura falsă, un amestec de gnosticism și iudaism. Iată câteva dintre caracteristicile ei: negarea divinității Domnului Isus Cristos (El este doar o creație a lui Dumnezeu), separarea duală specifică filozofiei gnostice dintre duh și materie (duhul este bun dar materia, carnea este iremediabil rea), o cunoaștere tainică a Scripturii prin iluminare, accesibilă doar unora, necesitatea circumciziei în vederea mântuirii, importanța ținerii Legii vechi-testamentale etc. Apostolul Pavel dărâmă toate aceste argumente false, aducându-i pe creștinii din Colose înapoi la învățătura Domnului Isus și cea apostolică.
Subliniind importanța unei vieți centrate în Dumnezeu, apostolul Pavel punctează trei caracteristici importante ale ei, în pasajul 9-29 din capitolul 1, aspecte ce ar trebui să se regăsească în viața fiecărui credincios. Cele trei caracteristici sunt:
- Progres în cunoașterea lui Dumnezeu (vs. 9-12).
Versetul 9 subliniază importanța creșterii în cunoaștere: să cerem să vă umpleți de cunoștința voii Lui, în orice fel de înțelepciune și pricepere duhovnicească. Este vorba de cunoașterea voii lui Dumnezeu. Cunoașterea voii divine are ca scop final trăirea noastră: pentru ca astfel să vă purtați într-un chip vrednic de Domnul (v. 10). Acest fel de viață este descris în vs. 10-12. Sunt descrise aici mai multe caracteristici ale vieții unui creștin, care trăiește onorându-L pe Dumnezeu înaintea lumii văzute și a celei nevăzute.
- Perseverență în credința în Domnul Isus Cristos (vs. 13-23).
În această secțiune întâlnim una dintre cele mai importante declarații de credință cu privire la Persoana și lucrarea Domnului Isus Cristos pe care le găsim pe paginile Scripturii, și răspunsul apostolului Pavel la învățătura falsă care pătrunsese între creștinii din Colose. Ei trebuiau să-și aducă aminte că:
- Isus Cristos este Dumnezeu (v. 15: El este chipul Dumnezeului celui nevăzut; expresia „cel întâi născut” face referire la poziția Lui, la rangul Lui, vezi şi v. 18);
- Isus Cristos nu a fost creat, El este veșnic (v. 17);
- Isus Cristos are toate prerogativele divine, pentru că este Dumnezeu (v. 19);
- Autoritatea lui Isus Cristos va fi recunoscută în final de toți (v. 20: și să împace totul cu Sine prin El; nu în sensul mântuirii tuturor, ci al supunerii tuturor înaintea Lui).
- Pasiune în comunicarea adevărului (vs. 24-29).
Cunoscându-și bine chemarea (v. 25) apostolul Pavel vrea să reaprindă în creștinii din Colose dragostea pentru umblarea în adevăr: Cristos în voi, nădejdea slavei (v. 27). Prezența Domnului Isus în viața credinciosului este vizibilă prin mărturia adevărului cu privire la Persoana lui Cristos și cu privire la lucrarea Lui în viața celui mântuit.
Aplicaţii:
Cunoașterea duhovnicească nu este o opțiune, ci o obligație a fiecărui credincios. Cunoașterea voii lui Dumnezeu este cheia înțelegerii planului divin cu privire la viața noastră. Ea are de-a face cu: mântuirea noastră (2 Timotei 2:3-4), sfințirea noastră (1 Tesaloniceni 4:3), o viață continuă de mulțumire (1 Tesaloniceni 5:18) și o viață caracterizată de facerea binelui (1 Petru 2:15).
Meditează la implicaţiile expresiei din versetul 10: să vă purtați într-un chip vrednic de Domnul. Verbul „a te purta” este sinonim aici cu „a umbla”. Expresia „chip vrednic” poate fi tradusă și prin „în asemănare”. Umblarea în asemănare cu Domnul nostru este un concept cheie în Noul Testament. Ucenicii sunt chemați să semene în vorbire, comportament și umblare cu Învățătorul lor.
Reţine evidențele acestei umblări din pasajul 10-12. Ea este vizibilă prin: rodirea noastră în fapte bune (v. 10b), creștere în cunoaștere (v. 10c), întărire în putere în vederea răbdării (v. 11), atitudine de mulțumire (v. 12).
Subliniază în Biblie atributele și lucrarea Domnului Isus Cristos așa cum reies ele din pasajul 13-23. Atributele divine ale Domnului nostru: El este Dumnezeu (v. 15, 19), este veșnic (vs. 16, 17), este Împărat (v. 20). Lucrarea Domnului Isus implică: răscumpărarea noastră (vs. 13, 14), reconcilierea, sfințirea și glorificarea noastră (vs. 21, 22). Aceste realități devin reale pentru credincios, în măsura în care el rămâne ancorat în credința adevărată (v. 23).
Gândeşte-te la importanța nădejdii Evangheliei (v. 23). Aceasta este o nădejde sigură, care nu înșală, oferind confort cu privire la prezent și siguranță cu privire la viitor.
Eşti responsabil atât pentru cunoașterea adevărului cât și pentru comunicarea lui. Apostolul Pavel s-a simțit dator să-l transmită mai departe, înțelegându-și foarte bine misiunea primită (v. 25). Reţine expresia Pe El Îl propovăduim noi (v. 28). Propovăduirea apostolului Pavel a fost întotdeauna cristocentrică (vezi 1 Corinteni 1:23).
Sugestii practice:
- Vino înaintea lui Dumnezeu în rugăciune, nu doar cerându-I sănătate pentru trupul tău, ci şi pentru sufletul tău. Roagă-te pentru creştere în cunoaşterea voii lui Dumnezeu, în înţelepciune şi în discernământ spiritual.
- Analizează-ţi umblarea înaintea lui Dumnezeu în lumina pasajului 10-12. Eşti chemat să fii un creştin puternic ancorat în învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu şi practic, prin exemplul vieţii tale de rodire spirituală, de răbdare şi îndelungă răbdare duhovnicească, de bucurie şi de mulţumire pentru toate lucrurile.
- Fii un creştin activ prin implicarea ta în lucrarea de ducere a veştii bune celor morţi în păcat. Eşti chemat să spui altora cine ai fost în trecut (mort în păcat) şi cine eşti acum prin harul lui Dumnezeu (viu pentru a trăi prin credinţă spre slava lui Dumnezeu).
- Stai înaintea lui Dumnezeu şi întreabă-te care este chemarea ta spirituală. Nu uita că tu nu ai fost mântuit doar să umpli un loc în biserică, ci ai fost mântuit în vederea slujirii.
Întrebări pentru discuţii:
- De când te-ai întors la Domnul, ai crescut în cunoştinţa voii lui Dumnezeu? Dar în credinţă?
- Care crezi că este voia lui Dumnezeu pentru tine? Gândeşte-te specific la câteva aspecte.
- Eşti un creştin răbdător şi îndelung răbdător? Primeşti cu mulţumire, sau cu cârtire încercările pe care Dumnezeu le permite în viaţa ta? Poţi să-I mulţumeşti cu adevărat pentru toate lucrurile?
- Este Isus Cristos, într-adevăr, Domnul vieţii tale? Gândeşte-te specific la câteva aspecte din viaţa ta în care El nu are pe deplin nici acces, nici control. Permite-I Domnului Isus să preia controlul deplin al vieţii tale şi fii gata să I te supui în întregime.
Păstor Alin Faur, alinfaur70@gmail.com
