Data: 19-25 septembrie 2016
Tema: Fii bucuros ca Isus!
Text: Evrei 12:1-15
Verset de aur: Evrei 12:2
Ideea centrală: Bucuria ancorată în veacul viitor nu doar că ne face asemenea Domnului Isus, dar ne și ajută să trecem de suferința din veacul prezent.
Explicații contextuale și exegetice
Cartea Evrei vorbește despre superioritatea lui Cristos. El este superior profeților (1:1-3), îngerilor (1:4-2:18), lui Moise (3:1-3:13), lui Aaron (4:14-6:20). Mai mult, preoția Lui este superioară (cap. 7), precum și legământ (cap. 8), sanctuarul (cap. 9) și jertfa adusă (cap. 10). În contextul apropiat ni se vorbește și despre superioritatea Lui în raportare la toți eroii credinței (12:2).
Capitolul 11 prezintă acești eroi ai credinței din Vechiul Testament. Capitolul 12 reprezintă îndemnul adresat destinatarilor de a persevera în credință, după exemplul înaintașilor. Așadar, tonul se schimbă de la descrie la prescriere, de la o prezentare la persoana a III-a (ei) la persoana I (v1, 9) uneori, iar alteori la persoana a II-a (v3, 4, 5, 7, 9, 12-13). Exemplul de perseverență în pofida suferinței este Cristos, Cel care inițiază și desăvârșește credința (12:2).
În întreg pasajul lecției, autorul face o paralelă între experiența trăită de Cristos și experiența trăită de destinatari. Formele de suferință experimentate de aceștia erau îngrozitoare – se vorbește despre „o luptă de suferințe” (10:32): rușine publică, greutăți, identificarea cu cei batjocoriți, întemnițarea, răpirea averilor, etc. (vezi v33-34).
De cealaltă parte, și Cristos a experimentat suferința, dar experiența lui a fost infinit mai grea: „a suferit crucea, a disprețuit rușinea”(12:2). Doar aici în NT se spune despre Cristos că a „îndurat” în sensul de „a răbdat crucea”. Expresia aceasta vorbește despre o acțiune pozitivă de a persevera până la final mai degrabă decât să sublinieze acceptarea Sa pasivă a morții. Termenul „cruce” face un sumar al suferinței lui Cristos și accentuează moartea Sa violentă. Însă experiența lui Cristos n-a implicat doar suferință extremă și moarte, ci și rușine (vezi 13:12-13). Natura josnică a execuției lui Cristos ca și criminal a fost evidentă pentru cei care au știut despre ea în primul secol. Dar, în toate aceste suferințe, Cristos a reușit să persevereze până la sfârșit prin următoarea abordare: a privit dincolo de suferințele prezente la bucuria viitoare. În ce a constat „bucuria pusă înainte”? În a sta la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu! (12:2). Aceasta este o temă recurentă în cartea Evrei (vezi 1:3, 13; 2:7-9; 8:1; 10:12. De asemenea Rom. 8:34; Ef. 1:20; Col. 3:1). Autorul epistolei a anticipat ideea de a privi dincolo de suferința prezentă la bucuria viitoare încă din capitolul 10:34: deși vi s-au răpit averile, v-ați uitat dincolo de ceruri la avuția superioară care dăinuiește! Diferența notabilă între suferința lui Cristos și a creștinilor este că a Lui este una ispășitoare, pe când a lor este una purificatoare.
În contextul încărcat cu imagini ale sportului de la începutul capitolului 12, încurajarea indirectă este următoarea: așa cum sportivii privesc înspre trofeul pentru care concurează, tot așa voi, care încă sunteți în alergarea credinței, îndreptați-vă ochii spre bucuria viitoare. Este ceva ce nu doar Cristos a făcut, ci și alți eroi ai credinței (ex. Moise: „avea ochii pironiți spre răsplătire” – 11:26).
Aplicații
A fi bucuros ca Isus înseamnă să privești dincolo de suferințele prezente spre ceea ce-ți pregătește Dumnezeu în gloria cerului. Prin urmare, privind la textul nostru, se ridică următoarea întrebare: De ce avem nevoie de bucuria viitoare ilustrată lui Cristos? Răspunsul este acela că, dacă singura noastră priveliște va fi cea a suferințelor prezente, vom dezvolta atitudini păgubitoare în plan spiritual.
- Nefocalizarea pe bucuria viitoare îți va afecta pasiunea spirituală (v3-6). De două ori apare în aceste versete expresia a-ți pierde inima (v3, 5). Este o expresie care vorbește despre descurajare, despre pierderea pasiunii și perseverenței pe cale. Vizează un sportiv care ajunge să renunțe înainte de a fi ajuns la final și de a fi obținut premiul.
- Nefocalizarea pe bucuria viitoare îți va afecta supunerea spirituală (v7-11). Analogia pe care o folosește autorul este cea a relației dintre tatăl pământesc și fiul lui pentru a sublinia relația deosebită dintre creștinii care suferă și Tatăl ceresc. Când aceștia nu mai privesc dincolo de suferințele prezente spre bucuria viitoare, pot ajunge să-și piardă duhul de supunere față de Tatăl. Așa cum tații pământești doresc binele copiilor lor, deși este folosită nuiaua, tot astfel, prezența suferinței face parte din planul mai înalt pe care-L are Tatăl ceresc. Creștinii care suferă trebuie să se supună Tatălui duhurilor (v9). Dumnezeu ne vrea binele: „să ne facă părtași sfințeniei Lui” (v10) și „roada dătătoare de pace a neprihănirii”(v11). Nu există sfințire fără suferință.
- Nefocalizarea pe bucuria viitoare îți va afecta influența spirituală (v12-15). Creștinii trebuie să croiască o cale dreaptă (vezi Pv. 4:25-27). Motivația este influența duhovnicească asupra celor imaturi și bolnavi spiritual. Opusul este o influență spirituală stricată care răspândește amărăciune și care îi întinează pe alții (v15). Putem fi un izvor curat pentru alții, sau un izvor poluat.
Sugestii practice
- Analizează-ți pasiunea ta spirituală și ia-ți viața la întrebări: ți-ai păstrat elanul de a duce discuțiile cu alții spre avuția ta care dăinuiește? Stai la Cina Domnului cu inima plină de încântare că într-o zi o vei servi în cer? Ai o foame nepotolită după Cuvânt, asemenea noilor născuți?
- Analizează-ți supunerea ta spirituală și ia-ți viața la întrebări: oglindesc rugăciunile tale un respect adânc față de Dumnezeu? Îți este ușor să accepți schimbarea planurilor tale de către Dumnezeu? Ești mai predispus spre acceptarea voii divine sau spre respingerea ei?
- Analizează-ți influența ta spirituală și ia-ți viața la întrebări: care este profilul spiritual al membrilor familiei tale? Care este starea spirituală care domnește în lucrările în care ești implicat? Sunt cei pe care-i conduci duhovnicești?
Întrebări pentru discuții
- Dincolo de Evrei 12:2, ce alte descrieri biblice ai putea include în expresia „bucuria pusă înainte” pentru un creștin?
- Care sunt bucuriile mărunte, prezente, pământești care te împiedică să vezi bucuria viitoare?
- Cum ți-ai putea cultiva obiceiul de a privi dincolo de suferință la bucuria din veșnicie?
- Ce garanții poți oferi un creștin începător că bucuria pusă înaintea lui este garantată?
- Ce alte pagube spirituale se produc în viața creștinului atunci când nu privește la bucuria viitoare, dincolo de cele trei menționate de lecția prezentă?
Păstor Daniel Suciu, danisuciusb@gmail.com
Biserica Baptistă „Harul” Tinăud, Bihor
