Lecții biblice, Calendar Decembrie 2015
6 DECEMBRIE 2015
Tema generală a lunii Decembrie este: Miracolul regenerării vieții
Texte: Matei 9:1-8, Marcu 2:1-12,
Verset de aur: Matei 9:2 Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzutv credinţa şi a zis slăbănogului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!”
Ideea principală: Vindecarea sufletului de pacat este cel mai mare miracol
Explicarea pasajului
- Credința și atitudinea prietenilor paraliticului (slăbănogului).
Fiind imobilizat la pat, paraliticul nu putea să ajungă singur la Domnul Isus, de aceea era nevoie ca cineva să facă acest lucru pentru el. Mai mult decât atât, prietenii lui, patru la număr după cum citim în Evanghelia după Marcu 2:3, aveau o credință autentică.
- Credință autentică. Evanghelistul Matei spune: „Isus le-a văzut credința, și a zis slăbănogului: „…Îndrăznește, fiule!” Fără îndoială, aici avem de-aface cu o credință autentică vădită a prietenilor omului imobilizat la pat, și o credință implicită a paraliticului, care fiind imobilizat, a dorit să se întâlnească cu Domnul Isus. Ei au manifestat o credință fermă că Mântuitorul poate să-l vindece pe prietenul lor. Doar credința autentică conduce la mântuire.
- Credință activă. Credința în acțiune depășește orice piedică care se ridică înaintea celor ce vor să vină la Domnul Isus, ori altfel spus credința activă nu renunță, nici chiar atunci când apar obstacole în calea mântuirii, când merge vorba de mântuirea celor pierduți. De aici învățăm că eforturile fizice și compasiunea pentru mântuirea prietenilor ori a celor dragi nu este în zadar.
Favorul oferit de Domnul Isus paraliticului păcătos.
Domnul Isus se adresează într-un mod cordial paraliticului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!” Fiecare parte a acestei expresii remarcă faptul că Domnul Isus a acordat un favor deosebit paraliticului: imperatuvul îndrăznește nu a sunat doar ca o poruncă, ci și o încurajare deosebită, apoi cuvântul cordial fiule, era ceva mai mult decât s-ar fi așteptat paraliticul. Un om cu un trecut murdar, țintuit la pat și răpus de păcate, aude o adresare plină de compasiune: „… fiule! Păcatele îți sunt iertate!” Personal cred, și textul Scripturii confirmă prin explicarea Domnului Isus, că partea a 3-a din adresarea Mântuitorului era cea mai așteptată de paralitic. De multe ori nu realizăm cât de important este ca păcătoșii să audă vocea lui Dumnezeu spunând: fiilor, păcatele vă sunt iertate. Mai mult decât atât, cred că nu am merge prea departe dacă în anumite situații ne-am încuraja și saluta unii pe alții cu salutul: Bucurați-vă! Păcatele vă sunt iertate!
Critica și murmurul cărturarilor.
Deși paraliticul împreună cu prietenii lui așteptau ca Mântuitorul să se îndure de el, expresia Domnului Isus: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!” nu a fost acceptată la fel și de cărturari. Aceștea au început să murmure în inimile lor, și chiar să se revolte „Omul acesta huleşte!”, au rezonat în ei înșisi.
În cazul cărturarilor, expresia despre iertarea păcatelor a fost caracterizată ca și blasfemie, aspect netrecut cu vederea de Domnul Isus. Mântuitorul explică faptul, că motivul țintuirii la pat a fost cauzat de un trecut păcătos, iar remediul pentru aceasta nu putea fi o altă soluție, decât iertarea păcatelor, prin urmare, ridicarea din pat a paraliticului era și confirmarea faptului că sufletul paraliticului împovărat de păcate a fost vindecat.
Frica reverențioasă.
Miracolul a avut loc, altfel spus, paraliticul s-a ridicat din targă și a mers acasa. Spre uimirea celor din jur, paraliticul și-a ridicat patul în fața tuturor, spune evanghelistul Marcu, (citiți Mar. 2:12).
Fără îndoială, miracolul a avut un impact mare asupra celor din jur. Evangheistul Matei spune: “Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu,…” Aici este important să atragem atenția la expresia ‘s-au înspăimântat’ ori norodul s-a umplut de o frică reverențioasă. Termenul din original pentru expresia s-au înspăimântat este efobethesan, care se traduce cu frică, respect și-n acest caz frică reverențioasă ori respect profund.
Ei au fost copleșiți de un respect profund față de Domnul Isus, aspect care ne aduce aminte că sufletul despovărat ori vindecat se apropie de Dumnezeu în reverență, iar această atitudine trebuie să ne conducă la glorificarea lui Dumnezeu.
Aplicarea învățăturii Domnului Isus
Încrederea în puterea Domnului Isus și umblarea prin credință face și astăzi diferența. Autorul epistolei către Evrei 13:8, ne spune că: “Isus Hristos este acelaşim ieri şi azi, şi în veci!” Puterea Lui divină s-a maniferstat în două faze; în primul rând, când a citit gândurile cărturarilor, și în al doilea rând, videcând paraliticul, care s-a ridicat în ochii tuturor. Remarcând faptul că aceștia îl învinuiau de blasfemie, Domnul Isus îi mustră zicând: „Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre?” ca apoi să-și arate puterea absolută asupră păcatului și neputinței, afirmând că: “… Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele… –, termenul folosit cu privire la putere este exousia, putere absolută. Dumnezeu a dat toată puterea și judecata Fiului Omului (Ioan 5:22), care poate să ierte, să vindece și să dea viața veșnică.
Încrederea în Domnul Isus trebuie demonstrată în toate activitățile noastre, și-n orice împrejurare, pentru ca cei din jurul nostru să-L glorifice pe Dumnezeu.
Întrebări pentru discuție
Discutați legătura dintre expresiile:
Căci ce este mai lesne? A zice: ‘Iertate îţi sunt păcatele’ sau a zice: ‘Scoală-te şi umblă?’
Întrebări cheie pentru aplicarea pasajului
- Care sunt condițiile pentru mântuire relatate în acest pasaj?
- În baza căror factori a fost vindecat paraliticul?
- Este obligatoare credința personală pentru mântuirea sufletului?
- Ar fi fost posibilă vindecarea paraliticului fără o credință personală?
- Care este rolul credinței prietenilor și rudelor în viața celor nemântuiți?
- Care ar fi câteva căi prin care putem ajuta oamenii să se întâlnească cu Domnul Isus?
