Care sunt realizările și care sunt lucrurile care nu s-au materializat în mandatele pe care le-ați avut ca Președinte al Uniunii Baptiste din România?
Otniel Bunaciu: În primul rând aș dori să îi salut pe aceasta cale pe toți cititorii Revistei Creștinul Azi și, totodată, să mulțumesc cu această ocazie tuturor fraților și surorilor pentru sprijinul pe care îl oferă Uniunii Baptiste. Uniunea este instituția bisericilor noastre și poate să ne aducă împreună ca familie de credincioși baptiști. Modul în care reușim să venim împreună depinde în mare măsură de disponibilitatea pe care o avem ca să ne angajăm în slujirea Evangheliei.
Probabil că ar trebui să încep răspunsul meu de la viziunea pe care am exprimat-o acum opt ani când am acceptat să slujesc bisericile ca Președinte al Uniunii Baptiste. Aceasta era legată de convingerea pe care o am că bisericile baptiste pot face mai mult împreună. Am exprimat atunci această viziune a slujiri prin trei litere: SMS – Slujire, Mărturisire și Sărbătorire. Trebuie să recunosc că în momentul respectiv nu îmi era foarte clar ce se putea face în mod concret. Eram conștient de anumite nevoi pe care le aveau bisericile și cunoșteam acest lucru din experiența mea ca păstor într-o biserică locală care a dezvoltat o slujire socială și misionară semnificativă, ca o persoană implicată în educația teologica și formarea de păstori dar și ca un participant în conducerea Uniunii, în diferite capacități. Punerea în aplicare a viziunii nu ar fi fost posibilă fără sprijinul colegilor din Comitetul Executiv al Uniunii și din Consiliul Uniunii mai ales că activitatea diferitelor departamente fusese practic oprită. Pentru această deschidere spre colaborare îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toți cei care s-au implicat în dezvoltarea slujirilor din cadrul Uniunii Baptiste.
Primul departament care a început să funcționeze a fost cel de misiune unde, după ce am împărtășit viziunea cu fratele Viorel Candrianu, Vicepreședintele cu misiunea, am dezvoltat acest departament în trei direcții. Prima direcție a fost misiunea pentru zonele din jurul României. Serbia a avut prioritate deoarece există biserici în care se vorbește limba română. Împreună cu Comunitatea din Timișoara și cu sprijinul fratelui Ionel Tuțac, Președintele Comunității din Timișoara și Secretarul General al Uniunii am organizat o strategie la care s-au adăugat și alte comunități, în mod deosebit Comunitatea din Caraș. A doua direcție a fost să sprijinim bisericile române din diaspora europeană. În ultimii 5 ani am reușit să organizăm conferințe anuale ale acestor biserici cu scopul de a încuraja lucrarea lor spirituală și de a întări părtășia frățească. Conferințele au fost ținute în bisericile din: Krems, Madrid, Londra, Torino și Paris. În al treilea rând am dorit să susținem misiunea în alte țări. Astfel am sprijinit un misionar din Tadjikistan prin programul Federației Europene Baptiste. În cadrul aceluiași program urmează să sprijinim în următorii cinci ani un misionar în Albania. Pentru a putea dezvolta activitatea de misiune a fost inițiată o colectă anuală pentru misiune prin care bisericile pot contribui la un fond cu destinație specială. Din aceste resurse îl susținem pe fratele Alex Vlașin ca și coordonator al departamentului precum și toate programele acestuia. Prin acest departament se abordează și alte probleme legate de misiune și evanghelizare cum ar fi misiunea din zonele rurale și încurajarea misionarilor români într-o tabără de vară. În cadrul mai multor conferințe regionale am încercat să generăm o conversație între biserici din mediul rural ca să observăm experiențele bune dar și provocările acestor zone afectate în ultima vreme de schimbările demografice din țara noastră și mai ales de emigrația masivă.
A doua activitate vizibilă și care s-a dezvoltat eficient a fost reînceperea publicării cu regularitate a revistei Creștinul Azi și dezvoltarea unei activități editoriale. Cu ajutorul noului Redactor șef, fratele Ruben Ologeanu revista a început să funcționeze într-un ritm normal și, în paralel cu aceasta, s-a realizat o pagină de web și un flux de știri care să informeze bisericile de anumite evenimente ale Uniunii Baptiste. Pe lângă revista s-a reușit publicarea mai multe cărți legate de contextul baptist. Exemple de volume sunt: traducerea unui volum despre viața lui Mihail Kornea, tipărirea traducerii celei mai recente biografii a lui Charles Spurgeon, traducerea volumului Aproape de casă al lui Billy Graham precum și republicarea unei cărți despre rugăciune a fratelui Liviu Olah.
Activitatea editorială s-a dezvoltat și prin oferirea unui calendar de studiu biblic al Uniunii. Fratele Daniel Boingeanu s-a implicat foarte mult în elaborarea și organizarea acestuia și în creearea unei echipe din toată țara care participă în prezent la producerea regulată a calendarului. Toți frații păstori care doresc să se implice și contribuie la calendar sunt invitați să facă acest lucru sub coordonarea fratelui Ruben Ologeanu din partea redacției și a fratelui Daniel Mariș, Rectorul Institutului Teologic Baptist din București.
Departamenul de slujire pastorală coordonat de fratele Ilie Tinco, Vicepreședintele cu pastorala a contribuit în mod permanent la rezolvarea situațiilor pastorale din cadrul Uniunii. Prin natura acestui departament activitatea sa are caracter permanent și a solicitat mult pe cei implicați în comisia pastorală. În cadrul primului mandat, împreună cu fratele Timotei Rusu, Secretarul general adjunct am realizat un program de mentorare pentru toți cei care intră în lucrarea de slujire ca păstori, program care a fost adoptat de Consiliul Uniunii.
Împreună cu aceste slujiri s-a dezvoltat și lucrarea cu surorile, lucrarea cu tineretul, cea cu învățătorii de școli duminicale, educația teologică la nivel preuniversitar precum și slujirea în închisori. Dezvoltarea diferitelor slujiri a depins de entuziasmul pe care îl au cei care coordonează departamentele dar și de sprijinul pe care Comunitățile regionale îl acordă slujirilor respective. Pentru dezvoltarea slujirilor este o nevoie continuă de susținere financiară și de implicarea Comunităților în derularea programelor la nivel local.
Doresc să fac o mențiune specială de apreciere pentru slujirea făcută de către Convenția Baptistă Maghiară din România și pentru relațiile frățești excelente pe care le avem împreună. În mod deosebit menționez participarea fratelui Joszef Kovacs în coducerea Uniunii ca Vicepreședinte din partea Convenției și a fraților reprezentanți în Consiliul Uniunii.
Președintelui Uniunii îi revine și responsabilitatea de a reprezenta baptiștii motiv pentru care am încercat să dezvolt relațiile dintre Uniunea noastră și alte uniuni din familia baptistă internațională. Nu era normal ca o țară cu un număr atât de important de baptiști cum este România să fie izolată în relațiile cu alte Uniuni Baptiste din zonă și din lume. Organizațiile baptiste (asociații, uniuni, convenții, federații) au ca obiectiv reprezentarea și încurajarea părtășiei dar și misiunea și susținerea unor parteneriate comune, motiv pentru care este important să păstrăm și să dezvoltăm legăturile frățești. Deoarece cred că Dumnezeu a vorbit credincioșilor baptiști din România într-un mod deosebit în anii comunismului consider că experiența aceasta trebuie să își găsească o voce care să fie auzită și de alți creștini din lume care doresc să înțeleagă cum a lucrat și cum continuă să lucreze Dumnezeu în țara noastră. După opt ani de dezvoltare a acestor relații mă bucur să pot raporta că avem relații foarte bune cu Uniunile Baptiste din jurul nostru, Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina (cu care avem și un parteneriat) dar și cu convenții din țări mai îndepărtate cum ar fi Convenția Baptistă de Sud, American Baptist Churches și Asociația Baptistă din Virginia cu care avem un parteneriat în derulare. De asemenea, colaborăm bine cu Federația Europeană Baptisă și cu Alianța Mondială Baptistă iar în anul 2014 a avut loc pentru prima oară în țara noastră Consiliul Federației Europene Baptiste.
În calitate de Președinte am încercat să îndeplinesc și alte responsabilități instituționale. Uniunea Baptistă este o instituție recunoscută de Statul Român și funcționează pe baza unui Statut propus de baptiști și aprobat de Guvernul României. Timp de zeci de ani, înaintașii noștri s-au luptat pentru a obține aceste drepturi înainte de al Doilea Război Mondial, iar în perioada comunistă, pentru menținerea acestor drepturi în fața persecuției și restricțiilor impuse. Lor le datorăm existența unor instituții ale baptiștilor din România cum sunt: Uniunea Baptistă, Comunitățile regionale, Casa de Pensii și ajutoare și Institutul Teologic Baptist. În această perioadă de libertate Uniunea a extins domeniul de slujire prin dezvoltarea unei rețele de licee, școli și grădinițe baptiste, înființarea Facultății de Teologie Baptistă din Universitatea din București și a Universității Emanuel din Oradea. Dacă acum nu mai trebuie să ne luptăm pentru dreptul de a exista și de a fi recunoscuți, rămâne o responsabilitate la fel de importantă ca aceste instituții care ne reprezintă să fie susținute pentru ca să poată să funcționeze eficient, să se întărească și să se dezvolte.
Mă bucur și că am reușit în câteva ocazii să fac Uniunea Baptistă vizibilă în cadrul instituțional din țara noastră. Astfel, pentru prima oară în perioada de libertate, Președintele țării l-a primit în mod oficial pe Președintele Alianței Mondiale Baptiste, iar Premierul României l-a primit în mod oficial pe Secretarul General al Federației Europene Baptiste. Pe lângă aceste vizite au fost și întâlniri cu Președinții celor două camere ale Parlamentului și cu demnitari și autorități locale. Având în vedere caracterul oficial al acestor întâlniri trebuie să apreciem recunoașterea pe care demnitari importanți din țara noastră au dat-o importanței prezenței baptiste pentru viața țării noastre.
Am militat de asemenea pentru drepturile baptiștilor și pentru promovarea valorilor biblice. De mai multe ori am luat poziții oficiale din partea Uniunii Baptiste față de susținerea căsătoriei potrivit învățăturii Sfintelor Scripturi. În acest sens am promovat și în cadrul Federației Europeane Baptiste o declarație în care se afirmă că baptiștii consideră căsătoria ca fiind încheiată între un bărbat și o femeie. Totodată, atunci când ca baptiști am fost batjocoriți în mod public, am luat atitudine oficială față de persoana care a făcut acest lucru și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat dreptate cauzei Uniunii Baptiste și a sancționat persoana respectivă. De asemenea am luat poziție atunci când Secretariatul de Stat pentru Culte a fost mutat din subordinea Ministerului Culturii în subordinea Primului Ministru cu ocazia numirii ca Ministru al Culturii a unei persoane care nu aparținea religiei majoritare.
Printre alte realizări semnificative care au avut loc în cele două mandate se numără: realizarea Festivalului Speranței cu Franklin Graham la Timișoara cu implicarea fratelui Ionel Tuțac, Secretarul General al Uniunii și Președintele Comunității de Timișoara; sărbătorirea a 500 de ani de la începuturile mișcării baptiste în comunitățile: Caraș, Timișoara, Arad și București; renovarea sediului Uniunii; înființarea unei arhive istorice pentru cercetare organizată împreună cu Institutul Teologic Baptist din București, reînoirea autorizațiilor de funcționare pentru majoritatea bisericilor din Uniune; aducerea la zi a informațiilor și informatizarea acestora la Casa de pensii și ajutoare și realizarea parteneriatului cu Asociația Baptistă din Virginia.
Un aspect important, pe care nu l-am promovat ca pe un proiect anume, a fost deschiderea oportunității de a avea o conversație pe diferite teme care uneori au fost percepute ca potențiale amenințări. Diferențele de generație precum și cele care decurg din mărimea bisericilor dar și din localizarea acestora în mediu urban sau rural generează o diversitate care poate fi văzută ca o abandonarea a unității. Sfânta Scriptură și Mărturisirea de credință cheamă la o unitate principială în învățăturile de bază dar nu la o uniformitate. Am încercat să aduc în discuție acest aspect în întâlniri avute la Comunități considerând că este folositor să discutăm aceste aspecte într-un spirit frățesc pentru a înțelege că acest gen de diversitate nu este o amenințare pentru unitatea noastră ci poate fi chiar un mod de a ne îmbogăți reciproc. Îl laud pe Dumnezeu că după acești ani suntem împreună în jurul Scripturii și acceptăm învățăturile acestea pentru viața noastră în unitatea unei familii de credincioși în care există daruri diverse. Consider că această abordare a contribuit la o deschidere în modul în care ne raportăm unii la alții și în maniera în care luăm decizii împreună. Din perspectiva mea este important pentru noi ca baptiști să acceptăm că discutarea problemelor conduce la soluții mai bune, și este un câștig pentru modul în care funcționăm cu condiția păstrării unei maniere civilizate de dialog.
Printre colaboratorii apropiați cu care am lucrat în această perioadă se numără frații: Andrew Brockbank, Director Executiv, Irinel Cazacu care m-a sprijinit însoțindu-mă printr-un sacrificiu personal în multe dintre călătoriile făcute, colegul meu de slujire Sorin Bădrăgan care a susținut activitatea bisericii Providența când am călătorit precum și fratele Emanuel Iorga care a coordonat eliberarea de autorizații până la plecarea sa la Domnul. La fel de mulțumitor sunt și pentru activitatea surorilor din cadrul Uniunii și mai ales surorile: Ema Nica și Cristina Bucur la Secretariat și Simona Moașa la contabilitate. Aș dori să îl menționez în mod special pe fratele Vasile Talpoș căruia îi mulțumesc pentru o viață închinată slujirii familiei baptiste atât ca Secretar General al Uniunii, ca Președinte al Federației Europene Baptiste, ca Decan al Facultății de Teologie Baptistă din Universitatea din București și ca Rector al Institutului Teologic Baptist din București. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toți acești colaboratori și pentru restul persoanelor care au fost implicate în activitatea Uniunii.
În final, recunoștința pentru tot ceea ce facem este numai a Domnului căruia i se cuvine toată slava, cinstea și onoarea.
