Explicatii biblice: 4 Ianuarie

Ianuarie 2015

Tema generală a lunii Ianuarie: Pildele Domnului Isus

Data: 4 Ianuarie

Tema: Sarea pământului și lumina lumii

Text: Matei 5:13-16; Marcu 9:50; Luca 14:34-35

Verset de aur: Marcu 9:50

Ideea centrală: Credincioșii trăiesc în mod vizibil o viață diferită în/de lume

Explicaţii contextuale și exegetice:

Domnul Isus Hristos a fost un predicator și un pedagog cu totul remarcabil, desăvârșit. Învățăturile Sale și modul în care reușea să transmită învățăturile era de multe ori neobișnuit, eficient și uimitor. Însoțirea mesajului Său de autoritatea perfectă a lui Dumnezeu făcea ca mesajul să fie deosebit de pătrunzător și relevant. El nu îi învăța pe oameni cum îi învățau cărturarii (Marcu 1:22).

Chiar dacă textele pentru această lecție sunt alese din diferite părți ale fiecărei evanghelii sinoptice (Matei, Marcu și Luca) ele au în comun o imagine universală pe care Mântuitorul o folosește pentru a-i învăța pe ascultătorii Săi o lecție universală despre rolul credinciosului în lume. El folosește sarea (iar în Matei 5 și lumina) pentru a se asigura că ascultătorii sunt familiari cu această imagine și își pot însuși anumite principii intenționate de El plecând de la imaginea aleasă.

Pasajul din Evanghelia după Matei apare în contextul faimoasei cuvântări (sau culegere de cuvântări) a Domnului Isus, cunoscută de noi ca Predica de pe munte. În această predică El dezvăluie etosul / caracterul Împărărției lui Dumnezeu. Trebuie să observăm că mesajul Predicii de pe munte  le este adresat acelora care se aflau cel mai aproape de Domnul Isus, și care sunt menționați chiar la începutul capitolului 5, adică ucenicilor Săi (Matei 5:1-2). Ei, ucenicii, trebuie să fie sare pentru pământ și lumină pentru lume. Aceste expresii sunt imagini paralele sau sinonime, prin care Domnul Isus subliniază același lucru. Impactul pozitiv al ucenicilor Săi în lume.

În Evanghelia după Marcu imaginea sării apare tot în contextul unei discuții despre Împărăția lui Dumnezeu și despre pericolul păcatelor care sunt o piedică serioasă, chiar fatală, pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu. Condiția esențială pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu este ca ucenicii să aibă „puterea de a săra” sau, cu alte cuvinte, puterea de a da gust lumii.

Și în cazul pasajului din Evanghelia după Luca, se poate observa același context al Împărăției lui Dumnezeu. După o ingenioasă pildă despre Împărăția lui Dumnezeu (Luca 14:15-24), Domnul Isus duce discuția pe un tărâm mai practic, vorbindu-le ascultătorilor în mod concret despre ce înseamnă să fii ucenicul lui Isus. Lecția despre ucenicie se încheie din nou cu imaginea sării și mesajul pe care ea îl conține în toate învățăturile Domnului Isus din evanghelii.

Dar ce aspect a intenționat să transmită Mântuitorul pentru ucenicii Săi și pentru ceilalți ascultători pornind de la imaginea sării (și a luminii)? Sarea are mai întâi un scop. Și lumina are un scop. Nici sarea și nici lumina nu sunt utile dacă nu ajung să-și îndeplinească acel scop necesar și evident. Sarea are apoi o calitate intrinsecă. La fel și lumina. Sarea oferă gust, iar lumina oferă vizibilitate. Pierderea acestor calități este și absurdă și periculoasă. Sarea care nu mai are capacitatea de a săra nu mai este bună de nimic. Este efectiv aruncată. Lumina care nu oferă vizibilitate este cu totul inutilă. În contextul Împărăției lui Dumnezeu sarea trebuie să aibă constant puterea de a săra, iar lumina oferă vizibilitate în mod constant. Pierderea calității de a săra este ireversibilă. Imaginea sării care ajunge să fie aruncată afară este în concordanță cu învățăturile Domnului Isus despre Împărăția lui Dumnezeu unde unii sunt lăsați afară, alții sunt aruncați afară, iar alții pur și simplu nu vor să intre.

Aplicații

Domnul Isus este foarte specific când Se adresează ucenicilor și le spune că  ei, nu alții, sunt sarea pământului și lumina lumii. Ei au această chemare unică de a fi două elemente, le-am spune banale, din viața de zi cu zi în lumea lor. Rolul lor este unic, pentru că ei își îmbrățișează responsabilitateade a da gust sau de a împiedica perisabilitatea lumii (la fel cum sarea are scopul de a conserva alimentele), ori de a lumina de pe poziția de reprezentanți ai Împărăției lui Dumnezeu într-o lume care este diferită de această Împărăție.

Matei 5:13-16

Pentru un ucenic este periculos să-și piardă calitatea de ucenic, la fel cum este periculos pentru sare să-și piardă gustul sau puterea de a săra. În aceeași ordine de idei, pentru un ucenic este absurd să nu aibă vizibilitate în lume ca ucenic al lui Isus, sau ca reprezentant al Împărăției lui Dumnezeu, la fel cum este absurd să ascunzi o lumină. Mai mult, Domnul Isus vrea să-i convingă pe ucenicii Săi că lumina lor este importantă și nu are cum să rămână neobservată. La fel cum în timp de zi o cetate este vizibilă din cauza poziției ei, pentru că este așezată pe un munte, sau în timpul nopții luminile din ea sunt vizibile la distanță, pentru că străbat întunericul, și ucenicii își poartă lumina în mod vizibil. Ei nu se pot ascunde.

Lumina purtată de ucenici are menirea să facă o diferență în lume. Să ofere ceea ce este absolut necesar. Lumea noastră nu ar putea exista fără lumină. Lumina ucenicilor trebuie să aibă un așa mare impact încât cei ce o văd să ajungă să asocieze lumina ucenicilor cu prezența/puterea lui Dumnezeu și să ajungă să-L slăvească pe el. În mod simplu și practice Domnul Isus traduce lumina ucenicilor prin fapte bune, pe care lumea le vede și de care lumea beneficiază prin ei.

Marcu 9:50

Domnul Isus asigură că sarea este bună, are scop, are utilitate. Dar dacă își pierde capacitatea de a săra, ea devine inutilă. Ea nu poate primi din exterior puterea de a săra, pentru că această putere venea din interior. Ucenicul trebuie să fie atent la interiorul său pentru a nu-și pierde scopul. Aici rolul sării este tradus de Domnul Isus prin trăirea în pace. Pacea devine modalitatea de a măsura calitatea sării, dacă este bună sau dacă ester ea. Aici Mântuitorul are o abordare colectivă în ce-i privește pe ucenici și rolul lor. Dacă au calitățile necesare împărăției lui Dumnezeu, atunci cu siguranță vor trăi în pace unii cu alții.

Luca14:34-35

Luca aduce un element nou. El accentuează și mai mult pericolul inutilității sării, spunând că nu e bună nici măcar pentru gunoi. Și în Matei Domnul Isus vorbește despre posibilitatea inutilității totale a sării, care ajunge să fie călcată în picioare de oameni. A fi ucenicul lui Isus înseamnă să ai utilitate în mod constant în Împărăția lui Dumnezeu. Înseamnă să-ți împlinești scopul de a-L (re)prezenta pe Isus.

Întrebări pentru discuții:

De ce folosește Domnul Isus în predicile Sale imagini atât de uzuale?

De ce le vorbește Domnul Isus mai mult ucenicilor și nu tuturor ascultătorilor?

De ce insistă Cuvântul Domnului în fiecare din evangheliile sinoptice că ucenicii trebuie să fie sare și lumină?

Cum și-ar putea pierde un ucenic capacitatea de a fi, metaforic vorbind, sare și lumină?

Cum putem evalua impactul nostrum ca ucenici în contextual în care Domnul ne-a așezat?

Asist. drd. Teodor Ioan Colda, teocolda@yahoo.com

Membru al echipei de redactare a Calendarului de Studiu 2015