Bisericile sanatoase ale Imparatiei este o carte ce enumera zece calitati ale unei bisericii vii, activ implicata in societate si dedicata proclamarii Evangheliei intr-un mod creativ. Autorul cartii, Dr. J. Robert White
 vorbeste atat din calitate de pastor al catorva biserici americane reprezentative, cat si in calitate de Presedinte al Conventiei Baptiste din Georgia, o comunitate de credinciosi de peste 6 milioane de persoane.

Desi lista nu este exhaustiva, cum onest recunoaste insusi autorul, ea ne ajuta sa identificam acele calitati care fac ca o biserica sa fie considerata sanatoasa din punct de vedere scriptural. Argumentele autorului sunt fundamentate biblic si sustinute cu exemple din vasta sa experienta.

Intalnirea cu cartea Bisericile sanatoase ale Imparatiei va prilejui cititorului un prilej de evaluare a slujirii sale cat si a bisericii din care face parte. Cartea se adreseaza pastorilor, lucratorilor spirituali si membrilor preocupati de mentinerea unei spiritualitati biblice in biserica din care fac parte.

Extras din carte:

Pe măsură ce ne apropiem de discuția cu privire la aceste zece calități este bine să ne reamintim că Isus a institutit ca Biserica să fie sănătoasă, pentru ca misiunea ei să fie îndeplinită. În Matei 16:13-18 scrie: „Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip şi a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?” Ei au răspuns: „Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia sau unul din proroci.” „Dar voi”, le-a zis El, „cine ziceţi că sunt?” Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu!” Isus a luat din nou cuvântul şi i-a zis: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.”

Stuart K. Weber, în cartea Holman New Testament Commentary, Matthew, spune că Biserica Romano Catolică a folosit în mod eronat acest text pentru a-și fundamenta doctrina conform căreia Petru a fost numit primul dintr-un lung șir de Papi. El spune că și protestanții sunt în eroare deoarece merg în extrema cealaltă care consideră că substantivul „stâncă” se poate aplica oricui, mai puțin lui Petru. Weber spune că Isus afirmă clar că Petru și ceilalți ucenici care înțeleg identitatea lui Hristos vor fi „pietrele vii” ale bisericii (1 Petru 2:5). După înțelegerea mărturiei lui Petru s-a spus că biserica va fi clădită. Hristos a spus că Petru va fi primul mărturisitor printre cei care vor fi administratorii adevărului despre identitatea lui Isus. Ne aducem aminte din predica lui Petru de la începutul cărții Faptele Apostolilor cum a declarat Petru plin de putere adevărul despre identitatea lui Isus.1

Observați că atunci când Isus a vorbit despre Biserică, El s-a referit la ea ca „Biserica Mea.” Numele lui Hristos, caracterul Său, persoana Sa, și principiile Sale trebuie să fie reprezentate de Biserică. Isus a spus că porțile Locuinței Morților nu vor birui Biserica Sa. Porțile unui oraș erau simbolul tăriei acelei cetăți. Isus a spus: „Biserica Mea este de neoprit. Satan nu poate să o îngrădească. Nimic nu va învinge sau reduce la tăcere comunitatea mea de credincioși, nici chiar puterea morții. Biserica Mea va dăinui, chiar dacă membrii ei individuali vor muri.”2

În mod evident Isus își imagina o Biserică sănătoasă care va birui într-o lume pierdută. Ea va confrunta orice întăritură a lui Satan și va fi victorioasă de fiecare dată. Îmi place asta! Este viziunea lui Hristos pentru Biserica Sa ca sănătatea și puterea sa să fie atât de mare încât răul din lume să nu poată să o biruiască. Biserica ar trebui să lucreze cu răbdare pentru a aduce Împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Biserica va căuta să zidească Împărăția lui Dumnezeu, nu propria-i împărăție.

Apostolul Pavel vorbește despre biserica sănătoasă dintr-o lume nesănătoasă într-un alt mod. El scrie: „Vă îndemn, dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită” (Romani 12:1-2). În versetele următoare ale aceluiași capitol din Romani, Pavel oferă o listă de calități ale bisericii sănătoase:

„Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia. Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n- au toate aceeaşi slujbă, tot aşa şi noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, suntem mădulare unii altora. Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui. Cine este chemat la o slujbă să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii să se ţină de învăţătură. Cine îmbărbătează pe alţii să se ţină de îmbărbătare. Cine dă să dea cu inimă largă. Cine cârmuieşte să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu bucurie. Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău, şi lipiţi-vă tare de bine. Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia. În sârguinţă, fiţi fără preget. Fiţi plini de râvnă cu duhul. Slujiţi Domnului. Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune. Ajutaţi pe sfinţi când sunt în nevoie. Fiţi primitori de oaspeţi. Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc: binecuvântaţi, şi nu blestemaţi. Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng. Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi. Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine, înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul. Dimpotrivă: dacă îi este foame vrăjmaşului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci dacă vei face astfel, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui.” Nu te lăsa biruit de rău, ci biruie răul prin bine.” (Romani 12:3-21)