La acest eveniment au fost invitaţi să participe vicepreşedinţii cu misiunea din următoarele Comunităţi: Arad, Caraş-Severin, Cluj, Hunedoara, Oltenia, Oradea, Sibiu, Timişoara şi Valea Crişului Alb, împreună cu alţi cinci fraţi din fiecare Comunitate implicaţi şi interesaţi de lucrarea misionară din Serbia şi Oltenia.

Deşi s-a pus accent pe latura practică a lucrării misionare, au împărtăşit din experienţa lor, fraţii: Viorel Candrianu, Dwight Poggemiller, Frank Camarotti, Dan Maleş, Ionel Tuțac și Alex Vlaşin.

Au fost evaluate eventualele oportunități de misionariat pentru perioada următoare și au fost, de asemenea, puse pe hârtie noi strategiii pentru viitorul apropiat.

Ruben Ologeanu

29 august 2010

Și-au adus contribuția la eveniment corurl bisericii, corul de tineri, corul de copii precum și formația locală Trezirea. Alături de programul muzical au fost o serie de cuvinte de încurajare pentru credincioși dar și un moment retrospectiv trăit cu intensitate de membrii bisericii. Printre cele mai emoționante momente a fost evocarea dărâmării clădirii bisericii de către autoritățile comuniste ale vremii alături de modul în care Dumnezeu a răspuns rugăciunilor credincioșilor la acest act de neînțeles venit din partea celor care trebuiau să mențină ordinea.

Cuvântul de salut a fost rostit de păstorul bisericii locale, Ilie Tinco. Alți lucrători care au provenit din Bocșa sau care au lucrat în această biserică au încurajat biserica prin cuvinte din Scriptură. Dintre ei amintim pe Gigi Negrea, Ilie Bledea, Ghiță Sporea, Petru Nedved. Mesajele din Scriptură pentru participanți au fost aduse de Mihuț Mihai, Președintele Comunității de Caraș Severin și de către Dr Ionel Tuțac, Secretarul General al Uniunii Baptiste din România.

La sărbătoare au participat membrii ambelor biserici baptiste din Bocșa: Harul și Emanuel. Evenimentul a constituit un punct de reper atât pentru credincioșii care au trăit o parte din evenimentele evocate în istoricul bisericii cât și pentru cei care s-au întors la Dumnezeu în vremuri mai puțin restrictive.

Foto și text: Ruben Ologeanu

Anii 1920-1940. Bisericile Creştine Baptiste din Bocşa iau fiinţă concomitent, atât Bocşa Vasiova, cât şi Bocşa Română prin stabilirea unor familii de credincioşi baptişti care au venit aici pentru a-şi câştiga existenţa. Adunării din Vasiova i se alătură sora Vasa, plină de râvnă, în casa căreia, o bună perioadă de timp, a fost locul unde se întâlnea biserica pentru îndeplinirea actelor de cult şi pentru închinare. În această perioadă, progresul bisericilor a fost mic, nu au depăşit numărul de 20-25 de membri, fiind vizitaţi ocazional de fratele Enaşcu, care i-a încurajat în lucrare şi i-a organizat ca biserici. Pentru susţinerea lucrării începute în Bocşa, au venit, în mai multe rânduri, grupuri de fraţi de la Reşiţa, Fîrliug, Doclin, şi din alte biserici apropiate. Chiar de la înfiinţarea bisericilor din Bocşa, credincioşii au avut de făcut faţă unor greutăţi mari datorate prigoanei dezlănţuite împotriva baptiştilor.

Persecuţia din 1940-1944. Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, au fost chemaţi sub arme şi credincioşi baptişti. În aceşti ani de război, toate Casele de Rugăciune ale baptiştilor din toată ţara erau închise şi urmgia prigoanei a lovit şi pe fraţii din Bocşa. Prin toate greutăţile, credincioşii au trecut cu răbdare şi în toamna anului 1944, după prăbuşirea regimului Antonescu, toate bisericile baptiste din ţară au fost redeschise şi şi-au reluat activitatea, implicit cele din Bocşa.

Anii 1944-1965. Micile biserici se confruntau cu anumite greutăţi. Unii membri au părăsit viaţa de credinţă şi au apucat calea lumii. Pe de altă parte, nu aveau Case de Rugăciune stabile şi erau nevoiţi să se mute dintr-un loc în altul, fapt care a îngreunat mult lucrarea Domnului. Abia după anul 1950, lucrarea Domnului a început să simtă un oarecare progres. Prin acţiunea de industrializare a ţării, o parte din locuitorii satelor din jur s-au mutat la Bocşa, printre care şi unele familii de baptişti. În această perioadă se stabileşte fratele Ragăneanţu Nicolae din Lugoj, care a fost un bun sprijin al lucrării Evangheliei, apoi fratele Ciovec Achim , care, mai mulţi ani, a fost diaconul bisericii din Vasiova.

Credincioşii baptişti din Vasiova se adună la închinare pe str. Tudor Vladimirescu (actuala str. Mihail Gaşpar), iar cei din Bocşa Română, pe str. Semenicului, avându-l ca păstor pe fratele Iosif Sărac. Până în anul 1955, bisericile au fost slujite de păstorii din împrejurimi, fratele Iosif Sărac fiind primul păstor baptist din localitatea Bocşa. Anul 1962 este cunoscut ca anul arondării bisericilor baptiste, astfel Biserica Baptistă din Bocşa Română este desfiinţată, rămânând să funcţioneze doar Biserica din Bocşa Vasiova pe str. Tudor Vladimirescu cu 100-120 de membri. Fratele Pop Alexandru din Vasiova a pus la dispoziţia bisericii câteva încăperi care au fost amenajate pentru rugăciune în str. Horia nr.5, dar Biserca nu avea dreptul de proprietate. După plecarea fratelui Sărac (1964), biserica a rămas aproape un an şi jumătate fără păstor, iar serviciile divine se ţineau în continuare în casa fratelui Pop Alexandru din str. Horia nr.5. Credincioşii din Bocşa înfiinţează orchestra în 1957 prin dirijorul Basa de la Timişoara, care îi învaţă să cânte la instrumente, apoi se retrage şi rămân ca dirijori Balosin Ioan şi Tismanaru Ion. În anul 1962 s-a înfiinţat şi corul mixt dirijat de fratele Potoceanu Pavel din Naidăş şi apoi, din 1963 până în 1988, rămâne dirijor Chisăliţă Gheorghe de la Doclin, ajutat de Gropşan Ion şi, mai târziu, de Miclea Aurel.

Anii 1965-1992. În vara anului 1965 vine la Bocşa Vasiova Băleanu Gheorghe, păstor până atunci la Sebeş, jud.Arad, care va păstori această biserică pentru aproximativ 20 de ani. Venind la Bocşa, a început lucrarea cu mare elan. A păstorit biserica cu grijă, dragoste şi încredere în promisiunile lui Dumnezeu, a lucrat continuu pentru răspândirea Evangheliei.

Credincioşii nu aveau o casă de rugăciune proprie. Serviciile divine se ţineau în continuare în casa lui Pop Ioan din str. Horea nr.5, care a pus la dispoziţie trei camere, ulterior fiind dărâmate zidurile despărţitoare şi construindu-se un baptistier. Acest locaş era de 12/4 m. Cum numărul credincioşilor creştea în fiecare an, acest loc era tot mai neîncăpător, de aceea mulţi fraţi trebuiau să stea în curte, oferind locurile oaspeţilor şi prietenilor ce veneau la închinare.
Comitetul bisericii face demersurile necesare pentru cumpărarea imobilului, astfel la 30 mai 1975, după ce s-au obţinut toate actele necesare, biserica a avut pentru prima oară în istoria sa o casă de rugăciune proprie pentru efectuarea serviciilor divine.

În august 1975 au început să sape şi să toarne fundaţia care a împrejmuit vechea clădire şi apoi au zidit noua Casă de Rugăciune cu dimensiunile 35/10m. Lucrarea a fost terminată într-un timp uimitor de scurt – o lună şi jumătate prin munca de dimineaţă până seara, cu participarea tuturor fraţilor. Vestea a ajuns la urechea autorităţilor locale şi judeţene care n-au contenit în a trimite amenzi bisericii şi păstorului, precum şi decizia de demolare a noii construcţii, dar au fost nevoiţi să renunţe fiindcă credincioşii înconjurau clădirea plângând şi rugându-i să n-o demoleze.

Doi securişti au invitat trei persoane la secretara judeţului. Au mers Sfercoci Nicolae, Lighezan Ioan şi Mărăşescu Ion. Discuţiile au durat o oră, timp în care s-au adus multe ameninţări asupra bisericii. Printre altele i-au întrebat: „Dacă vă dărâmăm biserica, nu vă veţi răzbuna pe noi?”. Lighezan Ioan, călăuzit de Duhul Domnului, a spus: „Să ştiţi că noi nu ne vom răzbuna, dar să nu ajungă mânia lui Dumnezeu peste dumneavoastră!”. Peste câteva zile, în noaptea de 12-13 noiembrie 1975, printr-o hotărâre greu de înţeles, autorităţile locale şi judeţene au venit cu un TAF (tractor de pădure) şi cu câţiva oameni, au rupt gardul şi au forţat uşa, au spart geamurile şi au legat cu un cablu stâlpii clădirii, şi-au tras cu acel TAF până plafonul şi acoperişul au căzut peste mobilierul bisericii, distrugându-l. Aşa a început una din cele mai grele perioade din viaţa Bisericii din Bocşa. Începând cu ziua de 13 noiembrie 1975, multe săptămâni la rând, fraţii şi surorile veneau şi plângeau lângă dărâmăturile Casei Domnului, întocmai ca evreii la „Zidul Plângerii” de la Ierusalim. Mânia lui Dumnezeu nu a întârziat să se arate împotriva celor ce au provocat durere copiilor Lui. Astfel, cuvintele lui Lighezan Ioan au început să se împlinească. Hotărârea neînţeleaptă a conducerii locale şi judeţene a atras judecata lui Dumnezeu. Îngrozite şi pline de frică, autorităţile au trimis pe inspectorul teritorial al cultelor, să spună bisericii să nu mai blesteme pe cei ce-au demolat casa de rugăciune; fraţii au răspuns: „Noi nu blestemăm, dar Dumnezeu nu se lasă să fie batjocorit!”.

Conducerea locală a convocat conducerea bisericii pentru a soluţiona problema; li s-a permis autorizaţia de construcţie, dar să găsească un alt loc. Fraţii au vrut să construiască pe aceeaşi fundaţie, dar au găsit un alt loc pe aceeaşi stradă, la nr.14, primind autorizaţia necesară. Autorităţile înspăimântate au avut grijă să nu mai pună piedici lucrării lui Dumnezeu.

Prin efortul susţinut al bisericii şi ajutorul financiar din partea altor biserici, noul locaş de închinare a fost terminat în şase luni. În septembrie 1977 are loc serbarea de dedicare a noii clădiri în slujba Domnului.

În primăvara anului 1978, Ionescu Valentin a înfiinţat corul de copii, iar luna august 1978 marchează începutul fanfarei bisericii, sub instruirea lui Olar Teodor din Timişoara, mai târziu se ocupă fratele Laiu Aurel. La începutul anilor 1980, fratele Pele Doru va forma un cor de tineri. În anul 1980 biserica avea 415 membri şi 250 de aparţinători.

După plecarea lui Băleanu Gheorghe (1982), biserica este păstorită de fratele Ilie Tinco, dar, nefiind ordinat, slujeşte împreună cu fratele Băleanu până în anul 1985. La 23 iunie 1985 este ordinat, într-un climat de sărbătoare la care a participat întreaga biserică împreună cu mulţi oaspeţi şi prieteni. Fratele Tinco Ilie a iniţiat şi organizat săptămâni speciale de evanghelizare, pe lângă serviciile duminicale de evanghelizare. Evanghelizarea a început să dea rezultate, aşa că la o săptămână de evanghelizare au fost aproximativ 50 de suflete care s-au hotărât pentru Domnul. În fiecare an au loc câte două botezuri nou-testamentare. În anul 1986 au fost trei botezuri, iar 1987 a fost cel mai rodnic an din istoria bisericii, au avut loc patru botezuri, cu un total de 96 de suflete care L-au mărturisit pe Hristos ca Mântuitor al lor. În anul 1987, sunt ordonaţi sunt ordinaţi ca diaconi fraţii Avram Petru, Mărăşescu Ilie, Aurel Miclea.

În anul 1987, Sporea Gheorghe, iar în 1989, Bărnuţ Daniel, merg la Seminarul din Bucureşti, astăzi fratele Gheorghe Sporea slujind Biserica din Jamul Mare, iar fratele Daniel Bărnuţ Biserica nr.1 din Reşiţa.

Anii 1992-prezent. Căderea comunismului a adus speranţă pentru dezvoltarea lucrării lui Dumnezeu, astfel anul 1992 marchează reînfiinţarea Bisericii Baptiste din Bocşa Română, care se întâlnea în căsuţa de pe str. Bistriţei. Din iunie până în noiembrie 1992, biserica a trebuit să se mute cu închinarea în curtea şi casa familiei Lidia şi Aurel Miclea. Din noiembrie 1992, timp ce doi ani, biserica a funcţionat în casa fratelui Tică Stanciu.
În anul 1994 debutează şantierul noii Case de rugăciune (Bocşa Română), care se va finaliza în 2002. Data de 4 noiembrie 1994 reprezintă data inaugurării anexei nou construite în care biserica se închină până în 21 martie 2002. Casa de rugăciune a fost construită prin efortul credincioşilor baptişti din Bocşa, ţară şi străinătate, coordonatorul şantierului fiind fratele Gheorghe Croitoru. Inaugurarea a avut loc în 24 martie 2002 în prezenţa unei numeroase asistenţe.
Înainte de formarea Bisericii din Bocşa Română, Biserica din Vasiova avea 700 de membri. Chiar dacă imediat după formarea noii biserici („Emanuel”), clădirea bisericii de pe str. Horea („Harul”) nu mai era arhiplină, în timpul anilor numărul de credincioşi a crescut, astăzi la serviciile divine participând un număr considerabil de candidaţi, lucrarea bucurându-se de propăşire. În septembrie 1997 este organizată Sărbătoarea de 20 de ani de la rezidirea Casei de Rugăciune.

În anul 1999, sunt ordinaţi ca lucrători fraţii Pavel Franţ şi Anca Octavian, iar în anul 2000 Biserica „Harul” Bocşa deschide orfelinatul „Casa Tabita”. Iau fiinţă grădiniţe creştine în incintele bisericilor – 1992 (Bocşa Vasiova), 1997 (Bocşa Română).

Lucrarea baptistă din Bocşa, datorită extinderii, avea nevoie încă din anii ’90 de încă un păstor. În luna mai 2003, este ales pastor fratele Petru Nedved, originar din Orşova, care, fiind gata să-i ajute pe alţii, aduce înviorare lucrării. În 13 ianuarie 2005, fratele Ilie Bledea este ordinat la Biserica „Emanuel” ca păstor.

Condiţiile în care lucrarea baptistă a luat fiinţă şi s-a dezvoltat nu au fost uşoare, dar credincioşii prin tot ce au făcut, au dat dovadă de hotărâre, fermitate, râvnă şi un zel deosebit pentru ca mesajul lui Dumnezeu să fie transmis mai departe oamenilor care nu-l cunosc pe Hristos şi multe suflete să fie câştigate pentru Împărăţia lui Dumnezeu.

Anul aceasta este prima dată când a fost invitată să participe un Presedinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. În prezența a peste 1000 de participanți, pastori sau laici, au predicat Evanghelia Jozsef Kovacs – dimineața și Otniel Ioan Bunaciu – seara.

Proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu a scos în evidență valorile Împărăției lui Dumnezeu și a fost o încurajare ca credincioșii baptiști să recunoască apartenența tuturor la această împărăție, părtășie care depășește separările care există în lumea de astăzi.

Tabăra este organizată anual de catre Uniunea Baptistă din Ungaria începând cu 1920 cu ocazia sărbătorii Sfântului Ștefan din data de 20 august 2010. Regele Ștefan I al Ungariei a fost fondatorul primului stat maghiar creștin.

ro

În prima zi, au fost opt prichindei curioşi. A doua zi, s-au înmulţit cu zece, mai măricei, mai serioşi şi mai pretenţioşi. În a treia zi, celor 18 s-au mai adăugat şapte copii şi adolescenţi aşa că, joi, 5 august, voluntarii Fundaţiei Smiles din Bihor au promis copiilor din Salonta şi Mădăras că vor mai veni, negreşit, şi în această săptămână, în zilele de miercuri joi şi vineri. Zâmbetul luminos tipărit pe chipul celor 25 de copii a fost principalul argument.

Programul interactiv de studiu biblic, jocuri şi concursuri ancorate în învăţătura Sfintei Scripturi a fost primit cu bucurie de copiii din municipiul Salonta şi comuna Mădăras care s-au întâlnit săptămâna trecută, timp de trei zile, cu voluntarii Fundaţiei Smiles şi prietenii din Anglia şi Statele Unite ale Americii. Gazda copiilor cu vârste cuprinse între 4 ani şi 12 ani, proveniţi din familii baptiste, penticostale, ortodoxe, catolice şi reformate a fost Biserica creştină baptistă „Credinţa” din comuna Mădăras, păstorită de ing. Aurel Galchiş şi ing. Florin Cociubei, pastorii Bisericii creştine baptiste „Betel” din Salonta. La această minunată binecuvântare a participat şi Georgeta Opreanu, director adjunct al Asociaţiei Smiles care a avut iniţiativa lansării acestui program interactiv de vacanţă în zona municipiului Salonta.

Spectacolele de teatru biblic, teatru de păpuşi cu tematică educativă, jocurile şi activităţile creative inspirate din Noul Testament au fost gândite şi susţinute cu multă dragoste şi devotament de voluntarii Fundaţiei Smiles: Andreea Deiac, Daniela Pogan, Călin Florea, Rebeca Ionac şi Marian Zaharia. Acestor tineri inimoşi li s-au alăturat grupuri de voluntari din Marea Britanie şi Statele Unite care au completat tabloul de zâmbete şi bucurie, de cântece şi jocuri creative. Cu toţii au reuşit să aducă bucurie şi speranţă în sufletul copiilor care au descoperit în Isus Hristos şi în ucenicii săi cei mai buni prieteni. „Acest program interactiv face parte din proiectul Şcoala de Vacanţă şi se derulează săptămânal, în diferite oraşe, comune şi sate din judeţul Bihor, din luna mai, până la
sfârşitul lunii august. Aici, la Salonta şi Mădăras, ne-am simţit extraordinar şi am trăit cu bucurie momente unice alături de aceşti copii simpli şi sinceri. Promitem să revenim la biserica baptistă din Mădăras şi în zilele de 11, 12, 13 august, de la ora 14:00, cu surprize noi, clovni din Statele Unite, noi piese de teatru biblic şi personaje interesante în teatrul de păpuşi. Cadourile şi premiile-surpriză vor fi nelipsite. Tot ce facem noi este să-L slujim pe Domnul Isus Hristos sădind sămânţa credinţei într-un ogor imaculat aşa cum este sufletul de copil. Dumnezeu se îngrijeşte de restul”, ne-a declarat Daniela, voluntar al Asociaţiei Smiles.

Asociaţia Smiles sau „Fabrica de Râs” are drept scop ocrotirea şi educarea categoriilor sociale şi etnice defavorizate precum şi promovarea şi susţinerea drepturilor şi demnităţilor acestora, în conformitate cu principiile şi morala creştină. Asociaţia a luat fiinţă în anul 2002, la iniţiativa domnului Kevin Hoy din Marea Britanie care a venit în vizită prin ţara noastră şi a observat un lucru dureros şi fără precedent: oamenii nu zâmbesc. Sau o fac prea puţin… Aşa a apărut în inima lui un vis de copil: „Cum ar fi dacă, printr-o baghetă magică, ar face oamenii din jur sa zâmbească?”.

Asociaţia îşi desfăşoară activităţile în Complexul Comunitar Tileagd, Centrul Comunitar Gepiu, Comunitatea de rromi din Sălard, în Centrul familial Cihei, are o capacitate de 200 de familii nevoiaşe asistate în judeţul Bihor şi oferă servicii social-educaţionale profesionale prin intermediul unei echipe dinamice de profesionişti experimentaţi a căror activitate se regăseşte şi pe site-ul www.asociatiasmiles.ro.
Sorin Petrache

Biserica Creştină Baptistă Betel din Salonta a găzduit duminică, 4 iulie, Programul serviciului divin de absolvire a Promoţiei de Master în Teologie – Anul 2010, din cadrul Universităţii Bucureşti. La amvonul Bisericii baptiste din Salonta au urcat Profesor Dr. Otniel Bunaciu, decanul Facultăţii de Teologie Baptistă (FTB) din cadrul Universităţii Bucureşti şi Preşedintele Uniunii bisericilor baptiste din România, Profesor Dr. Vasile Talpoş, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti şi păstorul Bisericii Creştine Baptiste „Nădejdea” din Bucureşti, Conf. Dr. Daniel Mariş, Secretarul ştiinţific al FTB Bucureşti, păstor ing. Gheorghe Pădure, Vicepreşedintele Comunităţii Baptiste din Oradea şi ing. Aurel Galchiş, păstorul Bisericii Creştine Baptiste Betel din Salonta.

Printre oaspeţi s-au numărat Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Dr. Radu Ţîrle şi soţia sa Daniela, Primarul Municipiului Salonta, ing. Torok Laszlo, păstori ai bisericilor din judeţele Arad, Timiş, Sibiu, Hunedoara şi Bihor, Lidia Talpoş, dr. Aurora Galchiş, numeroşi invitaţi şi creştini baptişti, penticostali, ortodocşi din Salonta şi din sudul
judeţului Bihor. Programul a început după ora de Rugăciune de dimineaţă, la care au participat peste 150 de creştini salontani, prin intonarea imnului „Gaudeamus Igitur”.
Cântarea de laudă „Slăvit fii Isuse” şi Psalmul 100 citit de păstorul Aurel Galchiş au reprezentat momente de mulţumire aduse Domnului Isus pentru acest eveniment deosebit din viaţa comunităţii baptiste salontane. Fanfara bisericii şi corul absolvenţilor au ridicat cântări de laudă Domnului Isus Hristos iar dr. Aurora Galchiş a recitat poezia „A fi păstor” scrisă
de poetul creştin bihorean Traian Dorz. Cuvântările şi îndemnurile profesorilor universitari Otniel Bunaciu, Vasile Talpoş şi Daniel Mariş au fost ancorate în Cuvântul lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură şi au avut un mesaj comun: echiparea intelectuală a păstorilor pentru lucrarea de evanghelizare într-un timp al convulsiilor sociale, al crizelor şi transformărilor financiare.

De la amvonul Bisericii Baptiste Betel din Salonta, Dr. Radu Ţîrle, Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor a transmis absolvenţilor şi comunităţii salontane un îndemn la perseverenţă şi statornicie în perfecţionarea individuală, umană şi profesională. Primarul Municipiului Salonta, ing. Torok Laszlo a subliniat, de la amvonul bisericii, importanţa lucrării creştine de evanghelizare în comunitatea salontană. În opinia edilului şef al Municipiului Salonta, colaborarea dintre autorităţi şi biserică trebuie să fie permanentă şi axată în principal pe programe sociale eficiente şi coerente. Păstorul Bisericii baptiste salontane, ing. Aurel Galchiş a mulţumit Domnului Isus pentru prezenţa la amvon a oficialităţilor locale şi judeţene, fapt care dovedeşte modul deosebit prin care Dumnezeu binecuvântează Salonta şi judeţul Bihor.

Ultima parte a Programului serviciului divin de absolvire a Promoţiei de Master în Teologie – Anul 2010, din cadrul Universităţii Bucureşti a adus în faţa bisericii salontane absolvenţii doctoranzi şi masteranzi care au primit diplomele de absolvire din partea profesorilor universitari. Printre absolvenţi s-au numărat fraţii păstori Petru Bozian (Arad), Teo Colda (Bucureşti), Dionisie (Dede) Bertalan din Mediaş, Petru Moroşan şi Omelcu Toader din Sibiu, Sergiu Grigorescu (Prahova), Florin Iosub şi Moise Vrăjitor din Timişoara, Mihaly Sas şi fraţii păstori Mihai Cociubei şi Florin Cociubei din Salonta (Bihor). Aceştia au primit din partea prof. dr. Otniel Bunaciu, prof. dr. Vasile Talpoş şi conf. dr. Daniel Mariş „Diploma de Doctor în Teologie” (Petru Bozian) şi „Diploma de Master în Teologie” a Facultăţii de Teologie Baptistă din cadrul Universităţii Bucureşti – Promoţia 2010. După Rugăciunile de consacrare a absolvenţilor rostite de păstorii Ioan Marişcaş şi Aurel Galchiş, şefii de promoţie ai doctoranzilor şi masteranzilor absolvenţi au susţinut un Cuvânt de mulţumire. Serviciul Divin s-a încheiat în acordurile imnului „Gaudeamus Igitur”.

Sorin Petrache

Am fost cu totii martori la dezastrul facut de inundatiile din ultimele zile in multe zone din tara noastra. Regretam pierderea de vieti omenesti si suntem indurerati de pierderile materiale indurate de multi concetateni. Avand in vedere situatia actuala, facem un apel catre bisericile din tara sa ii sprijine pe cei afectati atat de dramatic de inundatii. Am anuntat comunitatile baptiste regionale despre aceasta intentie si le-am solicitat sa trimita la sediul UBCBR informatii concrete despre nevoile din zonele afectate ce se afla pe raza comunitatii lor si mai ales cazurile in care au fost  afectate familii de credinciosi si biserici

Uniunea Baptista din Romania face un apel catre biserici rugand sa organizeze o colecta care sa vina in sprijinul celor aflati in zonele afectate. Ajutoarele banesti care vor fi stranse vor fi administrate de catre Departamentul financiar si de Departamentul de misiune. In cazul in care se vor strange si ajutoare materiale, UBCBR va pune la dispozitia bisericilor care vor face acest lucru, informatiile transmise de catre comunitati.

Contul in care se pot depune banii rezultati din colecte este:

Uniunea Baptista din Romania
RO26 RNCB 0072 0497 1891 0001
BCR Sect 1 Bucuresti

Va rugam sa adaugati mentiunea AJUTOR INUNDATII si sa mentionati clar numele donatorului.

Ne rugam ca Dumnezeu sa aduca mangaiere in inimile celor care au pierdut pe cei dragi si generozitate in inimile celor care doresc sa ii ajute pe cei in nevoi.

Otniel Ioan Bunaciu
Presedinte, UBR

Ionel Tutac,
Secretar General, UBR

Proiectul prevede, printre altele, interzicerea vânzării de băuturi alcoolice în zilele de duminică sau închiderea magazinelor până la ora 13 în aceeași zi. Deputatul Marius Dugulescu declară că această propunere poate da naștere unei “nsănătoșiri morale” în rândul poporului român.

.ro

Materialul este structurat pe mai multe părți pentru a nu solicita foarte mult serverul care găzduiește site-ul și pentru a oferi posibilitatea celor interesați de a urmări anumite părți din interviu.