Data: 16 august 2020

Secțiunea a III-a; Lecția a VII-a

Tema: Dumnezeu a făcut mari lucruri pentru noi

Text: Psalmul 126

Verset cheie: Psalmul 126:3

Ideea centrală: Dumnezeu rămâne Același și lucrurile pe care le-a făcut pentru alții în trecut le poate face și pentru noi astăzi.

Scopul lecției: Să ne încurajeze să credem că lui Dumnezeu îi pasă și că El poate să rezolve și problemele care pentru noi par imposibil de rezolvat.


Explicații contextuale

Psalmul 126 are mai multe particularități. Una dintre ele este că transmite foarte multă emoție. Încurajează exprimarea sentimentelor. O primă emoție prezentată aici este bucuria. Psalmistul spune: Atunci gura ne era plină de strigăte de bucurie, și limba de cântări de veselie.

O altă emoție evidențiată în psalmul acesta este plânsul care produce lacrimi. Această emoție este evidențiată în  versetul 5 care spune: Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie. Așadar, exprimarea emoțiilor, fie că este vorba de bucurie, fie că este vorba de tristețe, este încurajată de Sfânta Scriptură. Prin urmare, atunci când spunem că „Domnul a făcut lucruri mari pentru noi”, ar trebui ca inima să ni se umple de bucurie.

Cunoașterea contextului în care a fost scris un anumit psalm este un lucru care ajută foarte mult. Înțelegi mai bine un psalm de pocăință precum Psalmul 32, dacă înțelegi că David a scris psalmul acesta după ce și-a recunoscut căderea și a căutat reabilitare.

În cazul Psalmului 126 este foarte greu să se știe cu exactitate contextul în care a fost scris. Unele afirmații din text pot fi traduse în două moduri diferite. Pe de-o parte, la începutul psalmului se face referire la întoarcerea din robie prin expresia „prinși de război”. În partea a doua sunt referințe la semănat şi secerat. Unii experți lingvistici susțin că expresia „când a adus Domnul înapoi pe prinșii de război” poate fi tradusă şi: „când a adus Domnul vremuri de prosperitate”. De aceea, se presupune că Psalmul 126 poate face referință şi la o perioadă de robie dar și la o perioadă de foamete. Fie că a fost foamete datorită secetei fie că a fost datorită războiului, fie că referința este la o altă împrejurare, ideea este că psalmistul menționează niște vremuri grele când oamenii din cauza crizei au ajuns la disperare. Deci psalmul este scris într-un context al disperării.

1. Încrede-te în Domnul cu mai multă convingere

Prima parte a psalmului evocă o perioadă grea din istoria poporului evreu. Dacă este vorba de robie militară atunci referința este la întoarcerea din robie. Dacă este vorba de o perioadă de secetă atunci este vorba de momentul în care Domnul a dat prosperitate. Această primă parte are menirea de a întări credința cititorilor. Psalmul nu ne îndeamnă să credem în Dumnezeu, ci să ne încredem în El.

Dumnezeu a dus poporul Israel într-o țară în care depindeau cel mai mult de El în ceea ce privește ploaia. Psalmistul menționează biruințe din trecut. Mai mult decât atât, psalmistul subliniază că în trecut Dumnezeu a făcut exact ceea cea avem noi nevoie acuma. În acest Dumnezeu trebuie să ne punem noi încrederea. Dacă Dumnezeu a făcut acele lucruri în trecut înseamnă că El poate să le facă și astăzi. Proverbe 3:5: Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înțelepciunea ta!

2. Îndoaie genunchii la rugăciune cu mai multă credință

După o incursiune în trecut menită pentru întărirea credinței, în versetul 4 găsim o rugăciune adresată lui Dumnezeu: Doamne, adu înapoi pe prinșii noștri de război (sau adu din nou vremuri de prosperitate), ca pe niște râuri în partea de miazăzi!

Dacă ar fi să parafrazăm rugăciunea psalmistului am putea afirma că el spune: „Doamne ceea ce ai făcut în trecut, fă din nou”. Este destul de clar că oamenii aceștia se confruntau cu o problemă pentru că acuma înalță o rugăciune. Ce adevăr extraordinar evidențiază psalmistul! Să te uiți la lucrările pe care le-a făcut Domnul în vechime și sunt înregistrate în Scriptură, să te uiți la intervențiile Sale în istorie și să spui în rugăciune: „Doamne fă-o din nou”.

3. Implică-te în lucrare cu mai multă pasiune

În mod indirect, versetele 5 și 6 sunt o chemare la implicare în lucrarea lui Dumnezeu. Iată ce spune psalmistul: Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie. Cel ce umblă plângând când aruncă sămânța, se întoarce cu veselie când își strânge snopii.

De ce se sunt amintite lacrimile aici? Sigur sunt amintite lacrimile semănătorului care atunci când aruncă sămânța nu este sigur că sămânța va încolți, pentru că nu este sigur dacă Domnul va da ploaie.

Accentul aici nu cade pe lacrimi. ci pe semănat. Poți plânge cât vrei, dacă nu te apuci de semănat, nu o să iasă nimic. Adevărul este că multe biserici şi mulți credincioși plâng dar nu seamănă. Lacrimile fără semănat nu produc decât descurajare şi frustrare. Mulți credincioși care nu au mai chemat pe cineva la biserică de ani de zile. Mulți credincioși care nu au avut niciodată bucuria de a conduce un suflet la Hristos. Auzim nenumărați predicatori punând accentul doar pe lacrimi. Lacrimile fără semănat nu produc recoltă. Dar și partea cealaltă este valabilă: nici semănatul fără lacrimi nu produce recoltă.

Concluzii

Trăim vremuri de secetă spirituală. Unele biserici nu au mai oficiat un botez de ani de zile. Avem biserici care se închid. Mulți dintre tinerii noștri au plecat în străinătate. Mulți dintre frații si surorile noastre sunt descurajați. Cred că Dumnezeu vrea să ne dea o încurajare prin acest psalm. Reamintindu-ne modul în care a lucrat în trecut, ni se cere să credem că El o poate face din nou. Dumnezeu poate trimite ploaia și praful să se transforme în cernoziom și pustia să se transforme în ogor roditor. Dar pentru aceasta noi trebuie să semănăm, chiar dacă uneori trebuie să o facem cu lacrimi.

Aplicații

1. Citește în Scriptură despre modul în care a lucrat Dumnezeu în trecut și apoi roagă-te ca Domnul să lucreze și astăzi.

2. Stai de vorbă cu oameni care au avut experiențe cu Dumnezeu. 

3. Citește cărți care prezintă experiențele pe care anumiți credincioși sau anumite comunități de credincioși le-au avut cu Dumnezeu.

4. Fii gata să depui o mărturie personală despre felul în care Dumnezeu a lucrat la viața ta.

5. Creați un cadru pentru ca oamenii să poată mărturisi în biserică unele din experiențele lor cu Dumnezeu.


autor: Romică Iuga, pastor, Biserica Baptistă „Speranța” Arad
e-mail: romicaiuga@lmaioaneigmail-com