Explicații biblice 14 iulie

Data: 14 iulie

Tema: Mesajul Sfintei Scripturi 

Text: 2 Corinteni 3:12-4:6

Verset de aur: 2 Corinteni 3:18

Ideea centrală: Revelația de Sine a lui Dumnezeu în Sfintele Scripturi este desăvârșită în Isus Hristos și toți oamenii (evreii și neamurile) sunt chemați să se apropie de întreaga Scriptură cu credință, pentru a-i înțelege mesajul. Mahrama necredinței poate împiedica și pe cei religioși să aibă parte de o înțelegere clară a mesajului Sfintei Scripturi.

Explicații contextuale și exegetice

„Mesajul Sfintei Scripturi” este un subiect foarte larg, la fel de larg ca Scriptura însăși. În cadrul acestui studiu biblic vom studia modul în care mesajul Scripturii este ilustrat în textul lecției de azi. Pentru a ilustra glorioasa libertate pe care o are creștinul care trăiește sub harul lui Dumnezeu, în relație cu Scriptura, apostolul Pavel folosește experiența lui Moise cu mahrama ca o ilustrație. 

Pavel a văzut în evenimentul din viața lui Moise o experiență cu profundă semnificație spirituală. Această experiență este prezentată în cartea Exod 34:29-35. Când Moise venea în fața poporului din prezența lui Dumnezeu fața lui strălucea, reflectând gloria lui Dumnezeu. Când vorbea poporului, ei puteau vedea fața lui strălucind. Dar Moise știa că strălucirea va dispărea, de aceea, când își încheia vorbirea, își acoperea fața cu o mahramă, astfel că ei nu observau când dispărea strălucirea. Pavel are o explicație pentru aceasta când spune că Moise „…îşi punea o maramă peste faţă, pentru ca fiii lui Israel să nu-şi pironească ochii asupra sfârşitului a ceea ce era trecător.” (2 Corinteni 3:13) Ei tocmai primiseră Legea și nu erau pregătiți să li se spună că ceea ce primiseră era trecător, era doar o glorie temporară. Adevărul este că Legea Vechiului Testament a fost doar o pregătire pentru ceva mai măreț ce avea să vină și care încă nu era cunoscut pentru ei.

Versetul 14 indică faptul că mesajul Scripturii este format din două părți majore și anume Vechiul Testament și Noul Testament. Referința la Vechiul Testament evidențiază faptul că el a fost dat, în primul rând, pentru poporul evreu și apoi a urmat învățătura lui Hristos care este pentru toate națiunile. Dacă Vechiul Testament conține Legea pe care Dumnezeu a dat-o evreilor, de ce mai este el relevant și pentru creștini, fie evrei, fie neevrei? Vechiul Testament este relevant pentru credincioșii de astăzi, pentru că în el oamenii Îl pot descoperi pe Cristos. Pavel îi amintește aici pe evreii care nu vor să creadă și spune: „Dar ei au rămas greoi la minte: căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos.” (2 Corinteni 3:14)

Evreii, în marea lor majoritate, nu înțeleg corect mesajul Vechiului Testament pentru că ei nu vor să creadă în Hristos. De aceea, Pavel spune că inima lor este acoperită de mahrama necredinței. „Da, până astăzi, când se citeşte Moise, rămâne o maramă peste inimile lor.” (2 Corinteni 3:15)

Cu toate că poporul evreu ca națiune este „închis în necredință”. Totuși, sunt unii evrei care cred în Hristos și „ori de câte ori vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată.” (2 Corinteni 3:16)

Versetele 17 și 18 vorbesc despre puterea transformatoare a Cuvântului lui Dumnezeu pentru cei care cred în Domnul Isus Hristos. Iată ce spune Pavel: Căci Domnul este Duhul şi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. (2 Corinteni 3:17-18)

În capitolul 4 primele 6 versete, apostolul Pavel continuă aceeași idee despre puterea transformatoare a Cuvântului lui Dumnezeu. Această idee este exprimată în contextul slujirii. Pavel arată că slujirea lui și a colaboratorilor săi nu este lipsită de putere, decât pentru cei care  și-au „ascuns fața sub mahrama necredinței. „Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.” (2 Corinteni 4:3-4)

Așadar, esența mesajului Scripturii este mântuirea prin credința în Isus Cristos. Ea nu poate fi realizată prin Legea Vechiului Testament, ci prin harul adus de Domnul Isus Cristos. Vechiul Testament arată cum a pregătit Dumnezeu atât venirea lui Mesia, cât și mesajul pe care îl va aduce El.

Aplicații practice:  

Aplicațiile le face tot apostolul Pavel. În acest pasaj se împletesc armonios afirmațiile și aplicațiile. Iată care ar fi câteva dintre aplicații:

  • -Îndrăzneală în proclamarea mesajului Sfintelor Scripturi. 

Pavel spune: „Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăzneală.” (2 Corinteni 3:12) Dumnezeu caută oameni cărora să nu le fie teamă sau rușine să prezinte acest mesaj aplicat pentru viața personală, familie, societate, slujbă etc.

  • -Perseverență. 

În cap 4:1 apostolul Pavel spune: De aceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care am căpătat-o, noi nu cădem de oboseală. (2 Corinteni 4:1) Mesajul Sfintei Scripturi nu este acceptat ușor de oameni. Nu este ușor pentru cineva să își dea jos mahrama necredinței sau a indiferenței. De aceea, este nevoie de perseverență în transmiterea acestui mesaj.

  • -Fidelitate. 

Sunt oameni care adaugă la acest mesaj și sunt oameni care scot anumite părți din acest mesaj. Apostolul Pavel spune: „Ca unii care am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşug și nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiţi de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu.” (2 Corinteni 4:2) Este important să rămânem fideli mesajului și să nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu. 

Apostolul Pavel avea o dragoste specială pentru poporul său (Romani 9:1-3). El era trist pentru că mulți evrei nu credeau în Isus din Nazaret. De ce Îl resping evreii pe Mesia? Au o „mahramă” care acoperă mintea și inima lor și nu pot vedea adevărul despre Mesia. Există vreo speranță pentru acești copii ai lui Israel? Sigur că da! Pavel arată că ori de câte ori unul se întoarce la Domnul, mahrama este dată la o parte (3:16).

Ca națiune, Israel este orbită din punct de vedere spiritual. Asta nu înseamnă că nu sunt si evrei care se întorc la Domnul. Ne rugăm ca tot mai mulți evrei să se întoarcă la Domnul dar ne rugăm și pentru o trezire spirituală în poporul evreu.

Sugestii practice:

  • -Asigură-te că urmezi un plan de citire a Scripturii pentru ca să cunoști cât mai bine mesajul ei.
  • -Fă-ți timp pentru a studia Scriptura. Mesajul Scripturii trebuie aprofundat și de aceea nu-i suficient doar să citești. Diferența între citire și studiu este folosirea creionului. Îți notezi întrebările, ideile noi, lecțiile pe care le-ai învățat. Cauți să înțelegi ideea textului în context. Folosești o concordanță și părerile comentatorilor. Toate acestea înseamnă studiu.
  • -Aplică mesajul la propria ta viață. Scopul Scripturii nu este doar informarea noastră, ci transformarea noastră. Pentru aceasta mesajul trebuie aplicat în viața de zi cu zi!
  • -Împărtășește mesajul Scripturii și cu alții! Aceasta nu trebuie făcută mecanic și haotic. Sub călăuzirea Duhului Sfânt mesajul Scripturii trebuie pus în mintea oamenilor.

Întrebări de discuții:

  • -La ce se referă Pavel atunci când spune că evreii sunt greoi la minte la citirea Vechiului Testament”? (2 Cor. 3:14)
  • -Cum trebuie să se raporteze creștinii la Vechiul Testament?
  • -Ce îl poate face pe un vestitor al Evangheliei să obosească? (2 Cor 4:1)
  • -Cum te poți face „vrednic de a fi primit de orice cuget omenesc”? (2 Cor. 4:2)
  • -Există vreo speranță pentru cei care sunt pe calea pierzării? Care este această speranță? (Cor. 4:3-4)
  • -Cu ce scop ne-a luminat Dumnezeu? (2 Cor. 4:6)

Păstor Iuga Romică 


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.