Explicații biblice 14 aprilie

Data: 14 aprilie 2019

Tema: Biserica sănătoasă – șansa societății: închinarea autentică

Text: Ioan 4:1-26

Verset de aur: Ioan 4:24

Ideea centrală: Dumnezeu caută închinători adevărați, care se închină Lui în duh și adevăr, trebuie să căutăm să fim astfel de închinători.

Scopul lecției: Să înțelegem închinarea autentică, cerută și acceptată de Dumnezeu, și să luăm decizii concrete pentru practicarea ei în viața personală, de familie și de biserică.

Am fost creați de Dumnezeu să Îi aducem slavă, să ne închinăm Lui. Aceasta este, așa cum spunea un autor creștin în cartea sa, „Prioritatea supremă” a existenței noastre. 

Nu e întâmplător faptul că cea mai lungă carte a Bibliei este cartea Psalmilor, o carte despre rugăciune, laudă, proslăvire și închinare aduse lui Dumnezeu. Prima carte a Bibliei, prezintă închinarea adusă lui Dumnezeu de către Cain și Abel. De la început au fost două categorii de închinători: asemenea lui Abel și asemenea lui Cain, o închinare ce nu poate fi primită de El (Gen 4:1-16; Ev. 11:4). Ultima cartea a Bibliei ne descoperă imaginea sfinților și îngerilor din cer prosternați în închinare înaintea lui Dumnezeu (Apoc. 4:10-11; 5:8-14; 7:9-11). Între prima și ultima cartea a ei, Biblia este un adevărat manual de închinare.

Fiecare credincios trebuie să caute să înțeleagă importanța și semnificația închinării autentice atât pentru o manifestare sănătoasă a vieții creștine cât și pentru o mărturie cu impact în societate. Societatea s-a îndepărtat de Dumnezeu pornind tocmai de la acest subiect fierbinte al închinării. Epistola către Romani descrie modul în care omenirea s-a îndepărtat de Dumnezeu și s-a adâncit în păcat (1:18-25). 

Deși Dumnezeu s-a descoperit omului, acesta I-a întors  spatele prin neascultare și s-a închinat creației. Așa a început păcatul prin căderea lui Lucifer care a dorit să primească el închinarea (Isaia 14, Ezechiel 28) și așa a pătruns și a progresat păcatul în rândul oamenilor cu întoarcerea închinării dinspre Dumnezeul Creator spre creatură. 

Domnul Isus a venit în lume să răscumpere ce era pierdut. Odată cu răscumpărarea omului a venit să răscumpere și închinarea autentică, cea pentru care am fost creați. El a venit în lume să aducă o nouă vreme în care restaurează închinarea (Ioan 4.23). Fiind ispitit de diavolul în pustiu tocmai în acest subiect al închinării, El a răspuns „Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești” (Matei 4:10), statornicind închinarea autentică pe care o așteaptă Dumnezeu și pe care închinătorii autentici nu o negociază. 

Atât Vechiul Testament cât și Noul Testament folosesc mai multe cuvinte pentru închinare. Astfel, avem abad (Exod 3:12; 4:23; 7:16; Num 3:7-8; 4:23, 30) și latreuo (Fapte 7:7; 24:14; Lc. 1:74; 2:37; Rom. 12:1) cu sensul de slujire sau lucrare duhovnicească. Avem, mai apoi, sharath (Exod. 28:35, 43; Num. 1:50; Ioel 1:9) și leitourgeo (Lc. 1:23; Ev. 8:3-6; Filip. 2:30) cu sensul de slujire preoțească sau liturghie. Si apoi, avem shachah (Exod 34:14; Deut. 4:19; 26:10) și proskuneo (Ioan 4:24; 1 Cor. 14:25; Apoc. 19:10) cu sensul de închinare, act de reverență, prosternare. Când iei în considerare toate cuvintele folosite pentru închinare semnificațiile lor, descoperi că închinarea implică atât atitudini (venerație, reverență, respect), cât și acțiuni (închinare, laudă slujire). Adevărata închinare este echilibrată și implică gândirea, emoțiile și voința. Trebuie să fie o închinare înțeleaptă, să pătrundă adânc în interior fiind motivată de dragoste și să conducă la acțiuni ale ascultării care îl glorifică pe Dumnezeu (Warren Wiersbe, Real Worship).

Închinarea autentică este dorită și acceptată de Domnul, definește o biserică sănătoasă și oferă societății o mărturie bună.

1. Pericolul închinării false

Vorbind despre „închinătorii adevărați,” implicit despre închinare adevărată sau autentică, Domnul Isus spune prin asta că există și un alt fel de închinători care practică o închinare falsă, neacceptată de Dumnezeu. 

Cum arată închinarea falsă?

Înțelegem răspunsul din istorie (2 Împărați 17:24-41). În anul 720 î.Cr., după cucerirea Samariei, împăratul Asiriei a deportat populația evreiască și a repopulat zona cu oamenii din părți diferite ale imperiului. Așezați în Samaria, oamenii aceștia au adus cu ei și o altă închinare. Rezultatul a fost că „se închinau Domnului, dar slujeau în același timp și dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutați” (v.33). „Neamurile acestea se temeau de Domnul și slujeau și chipurilor lor cioplite; și copiii copiilor lor fac până în ziua de azi ce au făcut părinții lor” (v.41). Ce s-a întâmplat? Au dezvoltat un fel nou de închinare, în neascultare de Cuvântul lui Dumnezeu (v.35-39). Amestecul, sincretismul, între păgân (profan) și sacru a caracterizat închinarea samaritenilor. În vremea când Domnul Isus a discutat cu femeia samariteană la fântână, samaritenii acceptau ca scripturi doar Pentateuhul, cele cinci cărți ale lui Moise. Respingeau toate celelalte cărți ale Vechiului Testament. Aveau, așa cum observa un comentator biblic, „o religie trunchiată, pentru că aveau o biblie trunchiată.”

Închinarea falsă schimbă obiectul închinării. A te închina la oricine sau orice altceva în afara Dumnezeului adevărat este închinare falsă (v. 29-31; Rom. 1:21-23). Celor din Corint, apostolul Pavel le precizează că închinarea la idoli este o închinare adusă demonilor (1 Cor. 10:7, 14-22).

Închinarea falsă schimbă conținutul închinării. Este ceea ce Biblia numește „foc străin” (Lev. 10:1-2). În Samaria au adus cu ei, de la popoarele păgâne, dansul ca închinare sau jertfirea copiilor (v.31). În Corint se practica la templul zeiței Diana prostituția ca închinare. 

Formalismul este specific închinării false. Domnul Isus a făcut referire în Matei. 15:6 la textul din Isaia 29:13, unde Domnul spune „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinstește cu gura și cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, și frica pe care o are de Mine nu este decât o învățătură de datină omenească.” 

Închinarea falsă schimbă maniera închinării. Aceasta se întâmplă când cineva se închină Dumnezeului adevărat într-un mod fals. Manifestări cu totul străine de poporul Domnului au loc la închinare atunci când păgânismul pătrunde acolo. 

Închinarea falsă este caracterizată de formalism, misticism, păgânism și sincretism, așa cum a fost a celor din Samaria în vremea Domnului Isus.

2. Principiile închinării autentice

În discuția cu femeia samariteană, Domnul Isus a scos la lumină viața ei păcătoasă datorită multiplelor căsătorii ale ei și a trăirii în concubinaj (Ioan 4:1-18). Ca o tentativă de a devia discuția, femeia ridică problema locului de închinare disputat între evrei și samariteni: Ierusalim sau muntele Garizim (Ioan 4:19-20)? În răspunsul dat, Domnul Isus spune că, în noua situație creată de venirea Lui ca Mesia, atitudinile și acțiunile participanților la închinare sunt cele care contează (Ioan 4:21-24). Astfel, așa cum spune Mântuitorul, unde ne întâlnim pentru închinarea corporativă este ceva secundar. Primordial este cui și cum ne închinăm în viața privată sau în adunarea Domnului laolaltă. 

Domnul Isus a stabilit principiile închinării autentice: „…vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh și în adevăr; fiindcă astfel de închinători  dorește și Tatăl. Dumnezeu este Duh; și cine se închină Lui trebuie să I se închine Lui în duh și în adevăr” (v.23-24).

Dimensiunea specială a închinării. Închinarea autentică este adusă lui Dumnezeu Tatăl. „Închinătorii adevărați se vor închina Tatălui … astfel de închinători dorește și Tatăl” (v.23). Domnul Isus a venit să ni-L descopere pe Dumnezeu ca Tată. Israeliții și samaritenii de asemenea, nu-L cunoșteau pe Dumnezeu decât ca Creator. Domnul Isus ni-L descoperă ca Tatăl El i-a învățat pe ucenici să roage „”Tatăl nostru” și pentru prima dată ei descoperă o relație nouă cu Dumnezeu. Relația noastră cu Dumnezeu este una specială: suntem copiii Lui; El este Tatăl nostru. Prin jertfa Domnului Isus Cristos și lucrarea Lui de mijlocire avem intrare liberă la tronul îndurării (Ev. 10:19-25). Duhul Sfânt care locuiește în noi ne confirmă această calitate și ne determină să strigăm „Ava,” adică ”Tată!” (Rom. 8:14-16). Astfel, credincioșii născuți din nou se închină lui Dumnezeu Tatăl, în numele Domnului Isus Cristos, prin Duhul Sfânt.

Închinarea autentică este îndreptată spre Dumnezeu, nu spre noi. Nu ne închinăm părerilor sau preferințele noastre. Închinătorii adevărați se închină Tatălui! 

Dimensiunea spirituală a închinării. Închinarea autentică este în duh, pentru că „Dumnezeu este Duh.” El nu are un trup vizibil asemenea nouă (Ioan 1:18; 1 Tim. 1:17; 6:16). El nu este limitat la un loc anume. El este omniprezent și este din veșnicie în veșnicie, înainte de a fi făcut universul material.

Închinarea în duh (al nostru nu în Duhul Sfânt) înseamnă că închinarea autentică izvorăște din inima noastră, din lăuntrul nostru, nu din motivații exterioare.

Dimensiunea scripturală a închinării. Închinarea autentică este în adevăr. Dumnezeu s-a descoperit pe Sine în Cuvântul Său care este adevărul și în mod suprem în Fiul Său, Isus Cristos, care este Adevărul (Ioan 1:18; 14:6; 17:17). A ne închina în adevăr Dumnezeului Adevărat înseamnă să ne închinăm așa cum ne învață Cuvântul Său, nu așa cum credem noi că e bine sau așa cum ne place nouă. Închinarea în adevăr nu e preocupată de relevanță, ci de revelație: ce ne-a descoperit Dumnezeu în Cuvântul Său și în Cristos.

Scriptura spune: „Fiindcă am primit, dar, o împărăție care nu se poate clătina, să ne arătăm mulțumitori și să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică, fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor” (Ev. 12:28-20).

3. Pași practici în închinarea autentică

Ce avem de făcut?

Asigură-te că ești un credincios autentic în Isus Cristos ca Mântuitor și Domn. Copiii autentici ai lui Dumnezeu sunt cei născuți din nou prin credința mântuitoare în Isus Cristos și lucrarea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu.

Pune în agenda ta un timp zilnic de părtășie cu Dumnezeu în Cuvântul Său și rugăciune. Fii credincios acestui timp special de închinare personală. Pune în programul familiei voastre un timp special de părtășie în Cuvântul lui Dumnezeu, cântare și rugăciune împreună.

Elimină acele lucruri care tulbură închinarea ta autentică față de Dumnezeu. Media, computerul, telefonul… sunt binecuvântări și blesteme deopotrivă. Ele se vor lupta să-ți acapareze viața. Prins de ele nu vei mai avea timp pentru citirea Scripturilor și creștere spirituală. Dacă ești prins de pornografie ești în mare pericol (Mt. 5:27-30). Nu Îl poți slăvi pe Dumnezeu într-un trup prins de imoralitate. Fugi de destrăbălare (1 Cor. 6:18-20)!

Pregătește-ți inima și trupul sâmbătă seara pentru închinarea cu adunarea Domnului de duminica. Ca să fii odihnit pentru închinare duminica, culcă-te devreme!

Cinstește ziua Domnului, duminica și pune-o de o parte pentru El. Nu lăsa ca distracțiile și cumpărăturile să tulbure ziua aceasta specială pusă de o parte pentru El!

Participă la serviciile de închinare ale bisericii și nu fi doar consumator de programe. Slujirea după darul și chemarea primite de la Domnul, în rânduiala bisericii, susținerea financiară, în post și rugăciune a lucrării Domnului, vor întări închinarea autentică.

Închină-te lui Dumnezeu fiind preocupat de ce îi place Lui, dar în respect și înțelegere pentru cei din jurul tău. Plăcând cu adevărat Domnului vei fi cu adevărat o binecuvântare pentru cei din preajmă!

Întrebări pentru discuții:

Care crezi că sunt elementele păgâne care tind să distrugă închinarea autentică din biserica cu care te închini corporativ Domnului? Cum le-ați putea evita? Dacă au pătruns în închinare, cum ați putea scăpa de ele?

Ce anume din societate atacă viața ta de închinător autentic? Evaluează-ți relațiile, preocupările, pasiunile și alte aspecte care te influențează. 

Cum crezi că poți reaprinde pasiunea inimii tale de a trăi pe placul Domnului și a-I aduce o închinare plăcută Lui?

Completează fraza: „Deoarece Dumnezeu dorește să fiu un închinător adevărat, în programul meu zilnic voi…, în viața personală și de familie voi… și în închinarea corporativă a bisericii voi…


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.