EXPLICAȚII BIBLICE 29 IULIE

Data: 29 iulie

Text: Faptele Apostolilor 8:1-40

Verset de aur: Faptele Apostolilor 5:42

Tema: Patru Evanghelii: O singură Veste Bună

Ideea centrală: Deși cele patru Evanghelii adoptă perspective diferite de descriere a Domnului Isus și a evenimentelor care conturează Planului Divin de răscumpărare a lumii, totuși mesajul acestora este unitar și conține o singură „Veste Bună” (gr. Evanghelie). Este important ca în călătoria noastră prin Noul Testament să facem un popas pentru a desluși portretul unic zugrăvit de cei patru evangheliști ce ne ajută să înțelegem ecoul pe care l-a avut această Veste Bună de-a lungul generațiilor până în vremea noastră. Important de reținut este faptul că cele patru Evanghelii se „contopesc” într-o singură Evanghelie, ce constituie „Evanghelia lui Isus Hristos” ce este mai mult decât o idee măreață, este: „puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede” (Rom. 1:16). Această putere extraordinară (mai mare decât puterea financiară, sau puterea politică, sau forțele militare) a revoluționat viața tuturor celor ce au crezut mesajul ei unitar. Nu lipsit de importanță este faptul că scriitorii celorlalte cărți ale Noului Testament se referă cu preponderență la o singură Evanghelie, iar nu la patru Evanghelii cum, probabil ne-am fi așteptat (Rom. 10:16, 15;16; 1 Cor. 4:15, 9:12, 14, 18, 23; 2 Cor. 4:1, 4; 8:18; 11:4; 1 Petru 1:25; Apoc. 14:6). Astfel că „Vestea Bună” despre Isus Hristos este ca o „dinamită” spirituală ce distruge barierele păcatului și eliberează pe toti captivii prinși în închisoarea necredinței și a nelegiuirii.

Scopul lecției: Să cunoaștem mesajul unic al celor patru Evanghelii care întregesc Portretul Unic al lui Isus Hristos, prin care, deopotrivă, indivizi și grupuri mai mari de oameni ajung să experimenteze puterea extraordinară a Evangheliei lui Isus Hristos. Iar odată însușită, această forță a Evanghelie, să o transmitem mai departe, așa cum făceau și primii creștini: „în fiecare zi, în Templu și acasă, nu încetau să învețe pe oameni și să vestească Evanghelia lui Isus Hristos” (Fapte 5:42). De remarcat, ei vesteau nu Evangheliile (cele patru), Ci Evanghelia (singurul mesaj alcătuit din cele patru Evanghelii distincte).

Explicații contextuale și exegetice:

După ce s-a format Biserica lui Isus Hristos, în urma proclamării mesajului despre „Omul adeverit de Dumnezeu” înaintea lor (Fapte 2:22), mesaj ce a străpuns inimile a 3.000 de oameni, Dumnezeu a făcut ca această comunitate umană să se pună în mișcare purtând cu ei aceeași Veste Bună. Sau dacă schimbăm metafora, atunci putem spune că a sosit vremea ca „sarea” să fie scuturată din „solnița” de la Ierusalim pentru a fi răspândită în toată Iudeea, Samaria și până la marginile pământului, așa cum a spus Hristos (Fapte 1:8). Astfel, începând cu capitolul 6 din Fapte, se deschide o nouă filă în istoria Bisericii primare, când Dumnezeu pregătește această comunitate de credincioși să ducă Evanghelia lumii întregi. Mobilul care a făcut ca Biserica să se pună în mișcare a fost moartea lui Ștefan. Uneori, Dumnezeu îngăduie evenimente neplăcute în dinamica unei Biserici locale pentru a o conduce spre împlinirea Planului Său de răscumpărare a lumii întregi.

Capitolul 8 din Fapte redă evenimentele petrecute odată cu punerea în mișcare a Bisericii din Ierusalim. Cel mai important lucru de notat aici este faptul că: „cei ce se împrăştiaseră mergeau din loc în loc şi propovăduiau Cuvântul” (Fapte 8:4). Impactul Cuvântului vestit (această Veste Bună unică a lui Dumnezeu) este descris de Luca prin evidențierea puterii Evangheliei în viața a patru bărbați diferiți.

Observați în textul pentru studiu:

1. Impactul Evangheliei asupra unui prigonitor zelos (8:1-3). Saul s-a născut în Tars (în Cilicia) (Fapte 22:3), fiind, cum spune el „evreu din evrei” (Filipeni 3:5; 2 Cor. 11:22), „fiu de fariseu” (Fapte 23:6) și cetățean roman (Fapte 16:37; 22:25-28). El a fost educat de către Gamaliel la Ierusalim (Fapte 22:3) și a devenit un fariseu devotat carierei sale (Fapte 26:4-5; Filipeni 3:5). Raportându-se la cerințele Legii Mozaice, Saul s-a declarat „fără prihană” (Filipeni 3:6). Cu alte cuvinte, el era unul dintre cei mai promițători tineri farisei din Ierusalim cu perspectiva de a ajunge un lider puternic în credința Iudaică (Gal. 1:14).

Zelul lui Saul s-a văzut cel mai bine în acțiunea sa înflăcărată de persecutare a Bisericii (Gal. 1:13-14; Filip. 3:6). El a crezut sincer că persecutând Biserica Îl slujea, de fapt, pe Dumnezeu, de aceea a acționat așa cu bună știință (2 Tim. 1:3). Cum a persecutat el Biserica? Ni se spune că el „făcea prăpăd în Biserică” (Fapte 8:3). Termenii folosiți aici descriu acțiunea unui animal sălbatic dezlănțuit asupra prăzii sale. De altfel, faptul că „Saul se învoise la uciderea lui Ștefan” (Fapte 8:1) demonstrează măsura zelului său pentru a persecuta pe cei ce credeau Evanghelia lui Isus. Tot din mărturia sa aflăm că Saul a „prigonit până la moarte această Cale (cum o numește el)” (Fapte 22:4). A intrat prin sinagogi și prin case ca să-i prindă, să-i bată și să-i arunce în închisoare pe cei credincioși (Fapte 22:19; 26:9-11). Dacă cei prinși de el își renegau credința, făcându-i „să hulească” Numele Domnului (Fapte 26:11) ei erau eliberați, dar dacă nu o făceau atunci credincioșii puteau chiar să fie omorâți cu acordul lui (Fapte 26:10). Mai târziu, el se referă la aceste acțiuni ale sale calificându-le: „pornirea mea nebună” (Fapte 26:11).

Măcar că în trecut Saul a fost „un hulitor, un prigonitor, și batjocoritor” (1 Tim. 1:13) totuși, acest prigonitor zelos al Bisericii a auzit Cuvântul propovăduit de credincioșii din Ierusalim, „Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu” (1 Tim. 1:11) și, apoi, a auzit mesajul direct a lui Isus pe care el Îl prigonea (Fapte 9:5). Iar aceasta a produs o schimbare radicală în viața lui Saul față de Isus și mesajul Evangheliei: „îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu” (Fapte 9:20).

Ce schimbare fenomenală și ce repede și simplu a înțeles Saul, prigonitorul, că mesajul unic al Evanghelie este despre Isus Fiul lui Dumnezeu, pe care el L-a întâlnit, și pe care a început să-L propovăduiască altora, ca fiind Vestea Bună a lui Dumnezeu pentru toți oamenii.

2. Impactul Evangheliei prin mărturia unui predicator credincios (Fapte 8:4-8). Persecuția asupra Bisericii a avut efectul pe care-l are semănatul asupra semințelor: le împrăștie și produce astfel un seceriș bogat. Credincioșii din Biserica primară au constituit „sămânța Împărăției lui Dumnezeu”, iar persecuția i-a făcut pe credincioși să se împrăștie pretutindeni și să aducă roadă pentru Împărăția lui Dumnezeu prin răspândirea Evangheliei- Vestea Bună.

Filip a fost ales diacon în Biserica din Ierusalim (Fapte 6:5), dar, la fel ca Ștefan, a devenit un evanghelist (un credincios care predica Evanghelia). Mesajul său despre Isus Hristos a fost transmis în cetatea Samariei (printre evrei și ne-evrei deopotrivă). Filip a înțeles că există o singură Veste Bună pentru toți oamenii așa că a vestit cu curaj pe Hristos ca fiind mesajul mântuirii și pentru samariteni. Acest mesaj a produs un impact extraordinar: „noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip” (Fapte 8:6), „din mulți îndrăciți ieșeau duhuri necurate”, iar „mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți” (Fapte 8:7). Ce impact extraordinar a avut proclamarea Evanghelei unice a lui Isus Hristos, chiar în viața unor păgâni! De remarcat că accentul aici este pus pe Cuvântul lui Dumnezeu, nu pe semne și minuni. Minunile pe care le-au văzut samaritenii i-a determinat să fie mai atenți la Cuvântul lui Dumnezeu prin care ei au fost mântuiți. Mântuirea vine prin Cuvântul lui Dumnezeu nu prin minuni (Romani 10:17). Iar predicarea Evangheliei a produs „o mare bucurie în cetatea aceasta” (Fapte 8:8). Oamenii din Samaria, ce au auzit și au crezut Evanghelia, au fost eliberați de stăpânirea demonică, au fost vindecați de afecțiuni fizice și au fost eliberați din robia păcatului. Acesta este impactul Evanghelei Unice în viața oamenilor.

Și astăzi este nevoie de oameni ca Filip care să meargă în teritorii în care Evanghelia nu este cunoscută și acolo să fie dusă Vestea Bună a lui Dumnezeu.

3. Impactul Evanghelie asupra unui înșelător abil (Fapte 8:9-25). Acolo unde se manifestă credința autentică în Evanghelie, apare și manifestarea împărăției Întunericului care încearcă să falsifice sau să sufoce Adevărul (Matei 13:24-30; 36-43). Unealta Diavolului în cazul acesta a fost vrăjitorul Simon (Fapte 8:9). Ni se spune că oamenii erau uimiți de ce făcea el și tocmai de aceea îl ascultau. „Toți, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte și ziceau: ‘Aceasta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește mare’” (Fapte 8:10). Ce mare înșelăciune!

Vestea Bună a Evangheliei a avut impact și în viața acestui înșelător! Diferența majoră consta în faptul că puterea vrăjitoriei lui Simon era generată de Satan și a fost folosită pentru a se înălța pe sine (2 Tes. 2: 1-12), în timp ce Filip era împuternicit de Dumnezeu pentru glorificarea lui Hristos. Simon a pierdut influența sa asupra concetățenilor săi pe măsură ce Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos a continuat să fie proclamată. Mulți bărbați și femei „au fost botezați” (Fapte 8:12), chiar și Simon a „crezut și … a fost botezat” (Fapte 8:13). Uimitor, nu? Ce fel de credință a avut oare Simon? Se pare că el n-a avut o credință autentică, câtă vreme el n-a fost convins de Cuvântul lui Dumnezeu, ci de minunile văzute (Fapte 8:13). Nu există nici o evidență a faptului că Simon s-ar fi pocăit de păcatele sale. De remarcat că pot exista oameni care să pretindă că au credință și chiar să se boteze, dar să nu aibă o schimbare radicală a vieții lor prin puterea Evangheliei. Înșelăciunea din inima lui Simon a fost dată în vileag de Petru și Ioan, care au venit în Samaria când au auzit că locuitorii din această localitate au primit Cuvântul lui Dumnezeu, dar n-au primit și Duhul Sfânt (Fapte 8:14-16). Motivul pentru care Samaritenii n-au primit Duhul Sfânt când au crezut a fost acela că Dumnezeu a dorit să marcheze public prin manifestarea Duhului Său ca exista un singur Domn, o singură credință, un singur Duh Sfânt care întemeiaza o singura Biserică. Această lucrare care a început la Ierusalim s-a continuat în acelasi fel și în Samaria (fapt ce a fost marcat prin coborârea Duhului Sfânt peste samariteni). Important este faptul că următoarea manifestare de acest fel a Duhului Sfânt are loc în „ținuturile de sus ale Asiei” (Fapte 19:1-7) (asimilate, dacă vreți, cu „marginile pământului” din Planul Domnului Isus). Așadar, convingerea noastră este că această manifestare a Duhului Sfânt pentru Ierusalim, Samaria și Asia (sau marginile pământului) nu face altceva decât să întărească credința că Dumnezeu are un singur Plan de Mântuire și o singură Biserică a celor mantuiti (Fapte 1:8).

Simon n-a înțeles planul lui Dumnezeu prin lucrarea Duhului, și din acest motiv a dorit să capete puterea Duhului Sfânt pentru a fi în stare să înfăptuiască minuni după planul lui; să devină proprietarul Duhului Sfânt (a fost dispus chiar să plătească pentru asta (Fapte 8:18-19). Cuvintele dure adresate de Petru indică clar faptul că vrăjitorul Simon n-a fost un om convertit: „banii tăi să piară împreună cu tine” (Fapte 8:20); „tu n-ai nici parte, nici sorț în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea Domnului” (Fapte 8:21). Apoi, Petru îl sfătuiește să se pocăiască pentru faptele și gândurile sale. Un sfat ce, de altfel, se armonizează cu mesajul proclamat de Isus Fiul Lui Dumnezeu la începutul predicării Sale (Marcu 1:15).

Simon n-a acceptat mesajul lui Petru pentru pocăință și credință autentică în Evanghelie, ci el a preferat doar să găsească o cale prin care să evite judecata lui Dumnezeu (Fapte 8:24). Ce tragic, să auzi Evanghelia, să vezi minunile lui Dumnezeu, să fii botezat, să fii avertizat și totuși să rămâi necredincios!

Cu toate acestea Petru și Ioan n-au încetat să mărturisească despre Cuvântul Domnului în Samaria și să predice Evnghelia, acea Veste Bună unică, ce aduce mântuirea tuturor celor ce cred (Fapte 8:25).

4. Impactul Evangheliei asupra unui căutător sincer (Fapte 8:26-40). Filip este îndemnat de un înger al Domnului să meargă să întâlnească un etiopian, un suflet preocupat de lucruri spirituale. Îngerul ar fi putut să-i spună el etiopianului ce să facă, însă Dumnezeu n-a angajat îngerii pentru asta, ci pe oamenii credincioși. Este datoria celor credincioși să proclame Evanghelia altora!

Acest oficial de rang înalt al guvernului etiopian a străbătut o distanță lungă să ajungă până la Ierusalim ca să se închine, însă n-a fost pe deplin satisfăcut în inima lui (Fapte 8:26-27). La fel ca el și astăzi sunt oameni care caută Adevărul, dar nu reușesc singuri, ci au nevoie de ajutorul altora.

Când Filip a ajuns carul famenului etiopian, acesta citea din Scriptură, o profeție a Vechiului Testament despre Isus (Fapte 8:28). Ce decizie glorioasă și binecuvântată! Inima etiopeanului era deja mișcată de puterea Scripturii. Iar pe măsură ce Filip „a început de la Scriptura aceasta și i-a propovăduit pe Isus” (Fapte 8:35), Duhul lui Dumnezeu a adus convingere în sufletul acestui om care a hotărât imediat să se boteze: „uite apă, ce mă împiedică să fiu botezat?” (Fapte 8:36). Iar Filip, după ce l-a întrebat pe etiopian dacă crede că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, l-a botezat pe famen. Ce impact extraordinar a avut Evanghelia în viața acestui om și ce bucurie i-a cuprins inima! (Fapte 8:38-39).

Cât despre Filip, el a continuat să propovăduiască pretutindeni ceea ce este esențial și unic: Evanghelia (cu toate cele patru fațete surprinse de cei patru evangheliști), Vestea Bună unică despre Isus Hristos (Fapte 8:40).

Aplicaţii:

1. Descoperă și crede Evanghelia în care este zugrăvit Domnul Isus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, în mod unic și complet de toate cele patru Evanghelii. Aceasta este Vestea Bună care aduce mântuire pentru toți oamenii!

2. Lasă-L pe Dumnezeu să-ți schimbe inima dacă ești un ateu înfocat, sau un credincios formal. Adevărul lui Dumnezeu trebuie să-ți cuprindă inima nu doar intelectul (capacitatea ta rațională).

3. Fii credincios în proclamarea Evangheliei și acolo unde aceasta n-a fost vestită încă.

4. Continuă să vestești Evanghelia chiar dacă întâlnești o opoziție puternică din partea unor oameni. Nimeni nu poate sta împotriva forței uimitoare a Evangheliei.

5. Nu te lăsa impresionat de semne și minuni, caută să cunoști mai adânc și mai clar Cuvântul despre Isus.

6. Caută Adevărul cu sinceritate și citește Scriptura. Mai mult decât dorești tu, Dumnezeu vrea să-ți descopere acest Adevăr.

Sugestii practice:

1. Fă o radiografie a sufletului tău. Unde te afli în raport cu ceea ce scriu Evangheliile.

2. Alcătuiește o privire de ansamblu (o armonie) a celor patru Evanghelii și descoperă elementele specifice adăugate de fiecare evanghelist, care întregesc fermecător imaginea lui Isus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu.

3. Fă o listă a localităților din jurul orașului/satului în care se află Biserica locală de care aparții și unde nu există nici o Biserică Evanghelică. Roagă-te Domnului pentru aceste localități.

4. Roagă-te să-ți descopere Domnul modalitatea prin care poți și tu să împărtășești Evanghelia cu alții.

Întrebări pentru discuţii:

1. De ce este important să existe patru Evanghelii și totuși o singură Veste Bună?

2. Cum se raportează astăzi oamenii față de Adevărul despre Isus Hristos?

3. Cum pot ajunge unii să fie înșelați umblând doar după semne și minuni?

4. Cine și când poate primi Duhul Sfânt?

5. De ce unii oameni deși s-au botezat, nu trăiesc în ascultare de Evanghelie?

Echipa de redactare a Calendarului de Studiu Biblic 2018


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.