EXPLICAȚII BIBLICE 15 IULIE

Data: 15 iulie

Text: Luca 17:20-37

Verset de aur: Luca 19:10

Tema: Evanghelia după Luca: Isus „Omul Desăvârșit”

Ideea centrală: Continuăm studiul nostru asupra cărților Noului Testament și ne oprim atenția asupra Evangheliei după Luca care surprinde o altă latură a Caracterului complex și tainic al Domnului Isus Hristos, și anume, mandatul Său de „Fiu al omului”. Isus este „Omul Desăvârșit – Perfect” care nu doar că este de aceeași natură cu noi, dar ne și înțelege cel mai bine fiind aproape de noi (mai aproape decât ne imaginăm), în orice situație a vieții noastre. Dacă cineva ar scrie o carte ce să conțină vești bune pentru orice om, atunci cea mai bună carte de genul acesta ar fi, cu siguranță, Evanghelia scrisă de doctorul Luca. Mesajul său central gravitează în jurul ideii potrivit căreia „Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut” (19:10). Astfel, adresându-se în mod special grecilor, Luca le prezintă acestora pe Omul Desăvârșit care are o înțelegere deplină asupra nevoilor noastre fundamentale, atât cele spirituale cât și cele fizice.

Scopul lecției: Să cunoaștem natura fundamentală a lui Hristos ca Om Desăvârșit (fără păcat) și să descoperim modalitatea extraordinară de apropiere a lui Dumnezeu de noi.

Explicații contextuale și exegetice:

Evanghelia după Luca îl prezintă pe Isus Hristos ca fiind Persoanalitatea centrală a istoriei umane, însă, spre deosebire de ceilalți evangheliști, autorul acestei Evanghelii este preocupat să-L prezinte pe Isus Hristos ca „Fiu al Omului”. În această ipostază, El vine să locuiască printre noi, vine să ne iubească, să ne ajute și să moară în locul nostru (plătind astfel pedeapsa pe care o meritam). De aceea, în Evanghelia după Luca vom găsi deopotrivă indivizi și mulțimi de oameni, femei, bărbați și copii, săraci și bogați, păcătoși și neprihăniți, într-o îngemănare ce surprinde tocmai universalitatea genului uman (orice fel de om). Din cer, de la Dumnezeu, ne-a fost adusă „o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul” (2:10). Pentru Luca, fascinant, cu privire la Hristos, este faptul că atunci când I s-a dat să citească, în Templu, din cartea profetului Isaia, Isus „a dat peste locul unde era scris”: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea şi orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsaţi şi să vestesc anul de îndurare al Domnului” (4:10). De aceea, oamenii aflați în vreo formă de dificultate sunt identificați de Isus și lor li se oferă ajutor (cap. 5, 6, 7).

Întreaga Evanghelie gravitează în jurul acestor teme de interes personal și comunitar cu privire la viața de credință (cap.8), slujirea și misiunea celor credincioși (cap.9-10), învățarea unor lecții de viață (inclusiv prin întrebări și răspunsuri) (cap.11-21), suferința, moartea și învierea Domnului (cu accente speciale puse pe umanitatea lui Isus) (cap.22-24). Ce măreț este tabloul acesta al Omului Desăvârșit!

Textul pentru studiu redă învățătura Domnului Isus pentru ucenicii Săi cu privire la lucrurile care contează cu adevărat în viața lor prezentă, precum și în viața lor viitoare, când Fiul Omului nu va mai fi prezent fizic printre ei. Astfel, Isus i-a învățat pe ucenicii Săi despre iertare (17:1-6), despre credincioșie (17:7-10), despre recunoștință (17:11-19) și despre pregătirea lor pentru venirea Împărăției lui Dumnezeu când „se va arăta Fiul omului” (17:30).

Observați în textul pentru studiu:

1. Speranța Împărăției promise poporului evreu în viziunea Domnului Isus, „Omul Desăvârșit” (17:20-30). În urma unei întrebări ridicate de către farisei (exponenții sistemului religios fundamentat pe păzirea Legii Mozaice) cu privire la Împărăția lui Dumnezeu, Domnul Isus, răspunde în tonul caracterului Său de Fiu al omului: „Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile. Nu se va zice: ‘Uite-o aici’ sau ‘Uite-o acolo!’ Căci iată că Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.” (17:20-21). Ideea subliniată aici de Domnul Isus este aceea că instaurarea Împărăției lui Dumnezeu nu este însoțită de manifestări vizibile, triumfaliste sau de elemente care să atragă privirile curioase ale oamenilor. Ci, cu modestie, Împărăția se va manifesta discret, dar cu mare putere în mijlocul lor. Evident, întrebarea fariseilor a fost legitimă, însă a scos în evidență o realitate tragică în care s-au aflat până atunci: Isus, Fiul Omului, a trăit și a lucrat printre ei timp de aproape trei ani, manifestând discret, ca un Om, Împărăția lui Dumnezeu, însă ei (fariseii) au rămas în ignoranță și în întuneric spiritual. Ei n-au recunoscut în atitudinea umilă a lui Isus ca Fiu al Omului, măreția Împăratului care a fost trimis de Dumnezeu să instaureze Împărăția Sa. Ei așteptau, probabil, fastul unui Rege nu umilința unui Fiu al Omului!

Înțelegerea fariseilor cu privire la Împărăție era una politică, nu una spirituală și era una specifică culturii lor (evreilor) nu una universală. Este adevărat că Isus n-a negat existența unei Împărății care se va instaura pe pământ cândva în viitor, dar El a insistat asupra importanței Împărăției spirituale: „Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” (17:21). Desigur, Isus nu le-a transmis aici fariseiilor necredincioși că ei ar avea deja Împărăția lui Dumnezeu în inima lor, deoarece aceasta are loc doar prin procesul nașterii de „sus” (Ioan 3:1-8). Isus le-a spus în această împrejurare că ei n-ar trebui să se uite după Împărăția lui Dumnezeu undeva în viitor, ci să privească în contextul imediat al vieții și existenței lor în care Omul Isus se manifestă deja ca Împărat al acestei Împărății. Cu alte cuvinte, Isus le-a comunicat ceva de genul: ceea ce este important este că Eu, Fiul Omului, mă aflu aici în mijlocul vostru ca Împărat, dar cum puteți voi să înțelegeți Împărăția dacă respingeți Împăratul? Fariseii erau preocupați de evenimentele mărețe ale viitorului Împărăției, însă au ignorat prezentul discret și umil al acestei Împărății.

După ce le răspunde succint fariseilor, Domnul Isus se îndreaptă spre ucenicii Săi pentru a-i instrui mai în detaliu cu privire la aceste aspecte ale Împărăției lui Dumnezeu pe care și ei o așteptau: „Vor veni zile când veţi dori să vedeţi una din zilele Fiului omului, şi n-o veţi vedea” (17:22). Astfel, Isus îi învață să nu fie preocupați obsesiv de dimensiunea viitoare a Împărăției și să piardă astfel momentele prezente ale manifestării Sale ca Om, acum și aici. Pe de altă parte, acel viitor al Împărăției pe care-l așteaptă ei se va manifesta tot atât de neașteptat și rapid „cum iese fulgerul şi luminează de la o margine a cerului până la cealaltă”, încât ei nu vor mai avea posibilitatea sa recupereze ceea ce au pierdut. (17:24). Iar această realitate va cuprinde întreaga creație, așa că nu are sens să se ia după unii care prezic o formă sau alta de manifestare a Împărăției la un moment dat, „aici” sau „acolo” (17:23). Pe de altă parte, Cel ce se va arăta în momentul manifestării plenare a Împărăției va fi tocmai Fiul Omului, Cel ce se afla deja printre ei, având însă acum o altă misiune: „să sufere multe și să fie lepădat de neamul acesta”. Ce dovadă extraordinară de identificare a lui Isus cu oamenii!

Pentru a ilustra caracterul neașteptat al instaurării Împărăției lui Dumnezeu, Isus le-a descris două evenimente din Vechiul Testament: potopul din vremea lui Noe (17:26) și focul din vremea lui Lot (17:28). În ambele situații oamenii au fost surprinși nepregătiți. Tot așa spune Isus că se va întâmpla când se va arăta Fiul omului în gloria Sa viitoare (17:30). Prin urmare, este mai înțelept să veghem asupra prezenței umile a lui Isus ca Om acum, decât să fim preocupați de profeții legate de gloria viitoare. Altfel, riscul este să le pierdem pe amândouă!

2. Instaurarea Împărăției lui Dumnezeu în viziunea Domnului Isus, „Omul Desăvârșit” (17:31-37). În această secțiune Luca redă învățătura lui Isus cu privire la ce se va întâmpla atunci când El va reveni în slavă pentru a instaura Împărăția Sa pe pământ și pentru a judeca pe cei ce L-au respins ca „Fiu al omului”.

Astfel, când va veni Fiul omului în gloria Sa viitoare, va exista o separare totală și finală între cei credincioși și cei necredincioși (17:34-35). Fie că va fi zi sau va fi noapte, fie că oamenii vor lucra sau vor dormi, separarea și judecata vor avea loc. Unii vor fi luați în Împărăție iar alții vor fi lăsați pentru judecată. Ucenicii l-au auzit pe Isus rostind de trei ori, în această împrejurare despre „unul [care] va fi luat și altul [care] va fi lăsat”, așa că întrebarea logică era „unde Doamne”? (17:37). Iar Isus le răspunde printr-un proverb cunoscut: „Unde va fi trupul, acolo se vor strânge vulturii”. Astfel, Isus ilustrează pe cei necredincioși prin metafora unui trup fără viață (cadavru) aflat în descompunere ce atrage inevitabil vulturii (adică judecata viitoare).

În mod cert, Împărăția lui Dumnezeu, speranța de veacuri a evreilor și a celor credincioși, va fi instaurată pe pământ când Fiul Omului va reveni în glorie pentru a inaugura acest moment. Suntem noi gata pentru acest moment al istoriei noastre umane viitoare? Ne-am identificat cu Isus Omul fără vină trimis de Dumnezeu să ne salveze de mânia viitoare?

Aplicaţii:

1. Recunoaște-L și acceptă-L pe Domnul Isus Hristos ca Om adevărat, care S-a întrupat ca să vină aproape de noi, mai aproape cum nu se putea mai mult.

2. Mulțumește-i lui Dumnezeu „căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat” (Evrei 4:15).

3. Urmează modelul de viață a lui Isus ca Om: „Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus” (1 Ioan 2:6).

4. Veghează asupra trăirii și slujirii tale prezente în ascultare de Hristos (chiar dacă nu-L vezi în mod fizic), nu-ți irosi timpul căutând evidențe misterioase sau profeții legate de gloria viitoare. Trăiește în umilință ca Isus, Omul Desăvârșit.

5. Caută se te identifici tot mai mult cu Isus Hristos, prin credință, pentru a scăpa de mânia viitoare a judecății lui Dumnezeu.

6. Fii pregătit în orice clipă pentru momentul revenirii în glorie a Domnului Isus Hristos.

Sugestii practice:

1. Faceți o listă cu caracteristicile esențiale ale lui Isus ca Fiu al omului.

2. Evidențiați rațiunile pentru care anumiți oameni n-ar accepta natura umană a lui Isus.

3. Reflectați viața proprie în oglinda trăirii lui Isus ca Om. Descrieți aspectele în care vă asemănați cu El.

Întrebări pentru discuţii:

1. Ce ne comunică faptul că Isus Hristos a căpătat o natură umană autentică și deplină?

2. În ce mod apropierea lui Dumnezeu de noi prin Isus, ca Om, este mai eficientă și mai accesibilă?

3. Ce trebuie să facem ca să ne asemănăm cu Isus?

4. Cum ne putem pregăti pentru revenirea Fiului omului în glorie?

Echipa de redactare a Calendarului de Studiu Biblic 2018


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.