EXPLICAȚII BIBLICE 4 FEBRUARIE

Data: 4 februarie 2018

Titlul lecției: Mântuirea – darul cel mai de preț

Text: Efeseni 2:11-22

Verset de aur: Efeseni 2:19

Ideea centrală: Datorită unirii cu Cristos, credincioșii sunt altoiți în poporul lui Dumnezeu și formează împreună Casa lui Dumnezeu în interiorul căreia locuiește Duhul Sfânt.

Scop: Să ne motiveze să prețuim mântuirea lui Dumnezeu ca pe cel mai mare dar, știind că prin aceasta suntem aduși în prezența lui Dumnezeu.

Explicații contextuale și exegetice 

Ce fel de mântuire primește cel care crede în Isus Cristos? Adesea nu cunoaștem decât superficial valoarea supremă a mântuirii lui Dumnezeu, neînțelegând pe deplin implicațiile ei pentru noi, atât prezente, cât și viitoare. În consecință, nu o prețuim foarte mult și nu trăim cu pasiune pentru Dumnezeu. Pentru mulți, mântuirea este văzută doar în termenii lucrurilor de care am fost scăpaţi; în termenii iertării de păcate și ai izbăvirii de sub mânia lui Dumnezeu. Deși ne bucurăm nespus de aceste aspecte fundamentale ale mântuirii, vom descoperi în pasajul din Efeseni 2:11-22 că în mântuire, iertarea este un pas esențial spre ceva mai măreț, și anume, spre dorința supremă a lui Dumnezeu de a ne aduce în prezența Sa binecuvântată (Ef. 2:22). Marea binecuvântare în mântuire și scopul acesteia nu este altceva decât bucuria părtășiei cu Dumnezeu pentru totdeauna (vezi și 1 Pt. 3:18). Scopul final al lui Dumnezeu în mântuire este ca El să fie Dumnezeul nostru și noi să fim poporul lui Dumnezeu (Gen. 17:17; Ex. 29:45; Ier. 31:33; Ez. 36:28; 2 Cor. 6:16; Evr. 8:10), scop realizat deplin în Noul Ierusalim (Apoc. 21:1-3).

După ce a prezentat efesenilor modalitatea în care Dumnezeu mântuiește prin har și prin credință (Ef. 2:1-10), Apostolul Pavel discută despre faptul că mântuirea lui Dumnezeu aduce niște oameni străini, separați de poporul lui Dumnezeu, despărțiți de Cristos și lipsiți de speranță (v11-12) în prezența nemijlocită și binecuvântată a poporului răscumpărat și a lui Dumnezeu însuși (v.19-22). Această aducere în familia lui Dumnezeu a fost realizată de Isus Cristos prin crucea Lui (v.13-18). 

Pentru a înțelege valoarea nespus de mare a mântuirii, Pavel îi îndeamnă pe credincioșii dintre neamuri, mai întâi,să-și aducă aminte de starea lor de dinainte, și anume, de despărțirea lor de poporul Israel și de Cristos (v.11-12). În acea stare, ei erau respinși de poporul Israel ca fiind „netăiați împrejur” și nu erau părtaşi ai legămintelor lui Dumnezeu cu patriarhii şi urmaşii lor în poporul israel. Prin urmare, erau „fără nădejde și fără Dumnezeu în lume”. Aceasta este şi acum starea spirituală prezentă a celor ce nu sunt mântuiți, aşa cum altădată a fost starea spirituală a celor ce sunt mântuiți acum.

Valoarea mântuirii trebuie văzută apoi prin lucrarea eficientă de împăcare realizată de Isus Cristos la cruce (v.2:13-18). El este Cel care îi apropie pe cei despărţiţi de Dumnezeu și aceasta cu prețul morții Sale (vs. 13). Tot El a realizat unitatea deplină dintre credincioșii evrei și credincioșii dintre neamuri, înlăturând dușmănia dintre ei „prin trupul Lui” (vs. 14). Executând pedeapsa pentru păcat cerută de Lege în moartea Sa, Cristos a împlinit și, astfel, a înlăturat Legea prin care evreii și neamurile erau separţi (v.15-16). Legea fiind înlăturată, nu mai este nicio deosebire între iudeu și grec, și are ca rezultat pacea care domnește între ei în Cristos. Evanghelia lui Isus Cristos îi aduce pe evrei și pe neamuri la același numitor comun, fără nicio altă distincție, ei având acces la Dumnezeu numai prin credința în Isus Cristos (v.17-18). 

Rezultatul lucrării lui Cristos trebuie, de asemenea, cunoscut de credincioși pentru a cunoaște valoarea mântuirii. În Isus Cristos, chiar cei mai decăzuţi oameni pot deveni prin credinţă „cetățeni împreună cu sfinții și membri ai casei lui Dumnezeu” (v.19). Odată împăcaţi cu Dumnezeu, ei nu dețin vreun statut inferior față de sfinții lui Dumnezeu. Prin unirea cu Cristos, ei devin parte a templului spiritual, încorporați în însăși structura clădirii lui Dumnezeu ca pietre vii (vezi 1 Pet. 2:5). Această metaforă a locuinței lui Dumnezeu dezvăluie proximitatea prezenței lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt față de cei credincioși (v.21-22). Dumnezeu ne-a dat acces prin Isus Cristos în Locul Preasfânt al prezenței Sale, loc unde altădată nu se bucura decât marele preot, o singură dată pe an și cu mare frică.

Aplicații 

Unirea cu Cristos ne oferă identitatea noastră.

Ne înțelegem pe noi înșine și misiunea pe care o avem prin felul în care ne cunoaștem identitatea. În lumina Evangheliei, noi suntem definiți prin relația noastră cu Cristos. Dacă trebuie să răspundem la întrebarea „Cine suntem?”, atunci răspunsul nostru va avea de-a face cu cine suntem în Cristos. În Domnul Isus, noi suntem copiii lui Dumnezeu, parte din familia Lui. Noi suntem cetățeni, sfinți și membri ai Casei lui Dumnezeu. Păcatele și trecutul nostru nu ne mai definesc, ci Cristos și relația noastră cu El. Iar identitatea noastră nu se bazează pe performanțele și realizările noastre morale, ci pe unirea cu Cristos. 

Crucea lui Cristos face posibilă părtășia noastră.

Faptul că în esență avem aceeași nevoie după Dumnezeu și că suntem toți împăcați cu Dumnezeu numai pe baza credinței în Isus Cristos, în calitate de credincioși ne bucurăm de părtășie unii cu alții. Deosebirile sociale, profesionale, etnice sau naționale, inclusiv cele ce țin de trecutul nostru moral, nu mai sunt esențiale în biserica lui Cristos. Având împreună aceeași identitate în Cristos, dușmănia este dată la o parte, împreună cu orice sentiment de superioritate morală sau etnică. Astfel, în biserică, noi suntem omul nou și unic, creat prin puterea Evangheliei. 

Mântuirea lui Cristos ne aduce în prezența lui Dumnezeu.

Noi am fost creați pentru Dumnezeu și sufletul nostru își găsește împlinirea deplină numai în prezența binecuvântată a lui Dumnezeu. În mântuire, suntem aduși acasă, suntem aduși la Dumnezeu. Iertarea și îndreptățirea au dat la o parte vinovăția și păcatul care ne țineau departe de Dumnezeu, pentru a ne bucura de Dumnezeu o veșnicie. De aceea, mântuirea este cel mai mare dar, pe care trebuie să îl prețuim în mod suprem.

Sugestii practice 

Meditează la beneficiile mântuirii lui Dumnezeu în comparație cu toate celelalte daruri primite și identifică felul în care ele sunt superioare. 

Încurajează frații credincioși, aducându-le aminte de identitatea lor, în virtutea unirii cu Cristos. 

Caută să încurajezi întotdeauna pacea între frați, pe baza faptului că în Cristos suntem toți parte din familia lui Dumnezeu. 

Întrebări pentru discuții 

Este iertarea lui Dumnezeu un scop în sine sau este un mijloc pentru altceva? Explică!

De ce nu există vreun dar mai de preț decât mântuirea lui Dumnezeu?

De ce crucea lui Cristos ne-a eliberat de sub robia Legii?

Ce înseamnă pentru credincioși că au acces în prezența Tatălui prin Isus Cristos?

Te bucuri de prezența lui Dumnezeu în viața personală și în viața bisericii?

Păstor: Betuel Vararu, BCB Sfânta Treime, Brăila


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.