Data: 7 ianuarie 2018
Titlul: Ce este păcatul?
Text: Geneza 2:25 – 3:6
Versetul de aur: 1 Ioan 3:4
Ideea centrală: Păcatul înseamnă respingerea planului divin și acceptarea ofertei diavolului.
Scopul lecției: Să ne ajute să înțelegem mecanismul instalării păcatului în viața omului, să ne împotrivim răului și să rămânem ancorați în planul lui Dumnezeu.
Explicații contextuale și exegetice
Genesa este cartea începuturilor: primele zile ale Universului, primul om, prima familie, primul păcat, prima crimă, primii patriarhi. Primele două capitole ale Genesei ne prezintă originea lumii, caracteristica fundamentală a creației divine fiind perfecțiunea. Lumea creată de Dumnezeu era în deplină armonie între toate compartimentele ei: floră, faună, om, legi fizice, chimice, etc.
Dacă primele două capitole pot fi citite ca teză (ceea ce ni se dă), capitolul 3 vine ca o antiteză. Elementele antitezei sunt: şarpele (întruchiparea satanică, vrăjmașul lui Dumnezeu), îndemnul la rebeliune și noile consecințe generate de păcat.
Textul nostru prezintă elementele care au dus finalmente la păcat. Acestea sunt parte din esenţa păcatului.
Păcatul ca seducție. Precizăm de la început că ispita nu este sinonimă cu păcatul, însă acceptarea seducției și trăirea în sfera iluziilor celui rău germinează păcatul. Se spune chiar de la începutul capitolului că șarpele era mai șiret decât toate fiarele câmpului. Șiretenia i-a facilitat accesul mai ușor la om, precum și abordarea acestuia. Unele teorii spun că șarpele ar fi arătat total diferit de modul în care este azi ca târâtoare. Chipul șarpelui nu îi repugna omului, dimpotrivă ar fi fost chiar plăcut. Apocalipsa 12:9 și 20:2 îl identifică pe șarpe cu diavolul, acesta fiind cunoscut din relatările Bibliei că are capacitate de disimulare (se poate transforma într-un înger de lumină).
Seducătoare a fost și oferta șarpelui pentru om: vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul. De remarcat că șarpele nu se plasează în dialogul cu omul ca dușman al lui Dumnezeu, ci în complementaritatea Acestuia. El nu neagă valoarea creației lui Dumnezeu (valoarea omului, în acest caz), ci afirmă posibilitatea unei continuări a dezvoltării (veți fi). Mai degrabă șarpele vrea să sugereze că Dumnezeu este răuvoitor față de om, decât că el (diavolul) este vrăjmașul lui Dumnezeu. Omului îi este inoculată ideea că Dumnezeu știe posibilitățile de dezvoltare ale omului, dar le refuză. Ce se poate naște în inima omului, decât un mic resentiment față de Dumnezeu?!
Seducția are toate ingredientele manipulării: îndoiala (oare a zis Dumnezeu…), siguranța falsă pe care i-o imprimă omului (hotărât nu veți muri…), promisiunea unei recompense. De remarcat că seducția și-ar fi terminat rolul, dacă omul nu ar fi dialogat cu șarpele. Diavolul a dorit să își țină cât mai mult prada pe teritoriul ideilor și cuvintelor sale.
Păcatul ca abandonare a planului divin. Înainte de a auzi glasul șarpelui, omul a auzit glasul lui Dumnezeu. Omul știa care este planul lui Dumnezeu pentru el, a văzut grădina minunată în care a fost așezat, a cunoscut intențiile divine în ce-l privește. Prin urmare, acceptarea ofertei diavolului însemna abandonarea planului divin. Omul a căutat mai mult decât i s-a dat, trecând dincolo de voința divină. Pomul interzis nu are atât de-a face cu aspectul alimentar, cât cu cel moral, al ascultării de Dumnezeu. Omul știa că nu are voie să mănânce și îi spune șarpelui acest lucru, deci decizia lui este în cunoștință de cauză. Gestul omului este un act de rebeliune față de Dumnezeu. Dintre cele două planuri care i se propun, omul îl alege pe cel al diavolului. Păcatul este o alegere împotriva planului divin.
Omul era deja creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, de aceea promisiunea șarpelui că omul va deveni ca Dumnezeu reprezenta o minciună. Ceea ce este clar că a intenționat să spună diavolul, este că omul va deveni propriul său dumnezeu, slujindu-se pe sine și căutând împlinirea planurilor sale dintr-un egoism feroce.
Aplicații
Omul nu este cea mai inteligentă ființă din Univers. În ciuda dezvoltării tehnicii și a progresului din ultimii ani, Biblia ne spune că omul are capacitate rațională și spirituală limitată. De aceea, fiecare persoană trebuie să dea dovadă de smerenie și să trăiască în ascultare de Dumnezeu, întrucât teama de Domnul este începutul științei.
Omul trebuie să fie foarte atent la stimulii din jurul său. Avem nevoie de un discernământ iluminat de Duhul Sfânt, pentru a putea deosebi duhurile. În spatele fiecărei afirmații, gând sau acțiune există mai mult decât un interes; există o realitate spirituală a cărei identitate trebuie să o stabilim. Trebuie să discernem ce vine de la Dumnezeu și ce vine de la diavol.
Nu tot ce se afirmă este adevărat. Chiar dacă unele lucruri par să fie adevăruri, ele nu sunt. Tindem să percepem ca adevărate acele informații care ne sunt favorabile sau care ne-ar pune într-o poziție avantajoasă. Cel rău vine la om într-un chip acceptabil, ispititor, pentru a-și atinge scopul.
Omul nu trebuie să stea în prezența diavolului. Pavel îl îndemna pe Timotei să fugă de poftele tinereții. Trăirea în anumite anturaje, întreținerea anumitor gânduri, păstrarea anumitor obiceiuri păcătoase pot fi fatale. Isus s-a adresat diavolului cu afirmația Înapoia Mea, Satano! (Luca 4:8).
Credinciosul trebuie să aibă clar în minte întotdeauna planul lui Dumnezeu. Cunoscând planul divin, orice propunere de deviere de la acesta va fi ușor de sesizat. Cunoașterea planului divin are ca scop rămânerea în el și detectarea cu ușurință a oricărei tentative de distrugere a omului prin păcat.
Într-o societate în care totul se reduce la simțuri, să învățăm să ne axăm pe Cuvânt, pe rațiunea iluminată de Duhul Sfânt în bunătate și adevăr. Simțurile își au rolul lor bine definit de Creator, însă exacerbarea acestora și propulsarea lor ca motor și criteriu de viață duce finalmente la faliment.
Sugestii practice
Analizează modul în care ispitele vin în viața ta. Observă când, în ce context, ce favorizează apariția lor. Încearcă să identifici punctul slab care se află în permanență sub asaltul diavolului.
Cere sfatul credincioșilor mai maturi în credință atunci când te confrunți cu situații dificile, care pot fi comunicate altora.
Roagă-te pentru întărirea în credință și pentru rezistență în ispite.
Citește din Mărturisirea de Credință a Cultului Creștin Baptist din Romania capitolul legat de păcat, precum și pasaje biblice relevante pentru această temă.
Angrenează-te în slujirea lui Dumnezeu, nelăsând locul îndoielilor, frământărilor și ispitelor să se cuibărească în viața ta.
Întrebări pentru discuții
Care sunt modurile în care oamenii definesc azi păcatul?
Care sunt cele mai mari ispite cu care se confruntă oamenii din sfera în care trăiești?
Care sunt acele păcate pe care oamenii le văd mai degrabă ca virtuți și le promovează ca stil de viață?
De ce crezi că oamenii fac diferența între păcate acceptabile și păcate intolerabile?
Cine stabilește ce este păcat?
Pastor Daniel Tanc, Biserica Baptisă Golgota Oradea
