EXPLICAȚII BIBLICE 5 NOIEMBRIE

Data: 05 Noiembrie

Tema: Maniera reconcilierii

Text: Filimon v. 17-25

Verset de aur: Filimon v. 17-18

Ideea centrală: Reconcilierea în relațiile personale este un proces costisitor al cărui preț trebuie să ni-l asumăm.

Explicații contextuale și exegetice

Epistola lui Pavel către Filimon este cu adevărat un giuvaier al literaturii biblice, care își dovedește valoarea și frumusețea prin stilul și conținutul ei. Deși nu conține doctrine majore și nu recurge la referiri teologice atât de obișnuite în scrierile lui Pavel, această scrisoare își atrage cititorii prin stilul și scopul ei. Dacă nu am fi avut în Biblie această scrisoare am fi fost defavorizați pentru că nu am fi cunoscut unele din așteptările personale ale lui Pavel și nici perspectiva sa asupra implicațiilor pe care le are reconcilierea între două persoane care făceau parte din clase sociale diferite. Această epistolă este, în primul rând, o scrisoare personală a lui Pavel către unul dintre colaboratorii săi în lucrare, dar pentru noi ea aduce o completare a unor aspecte importante din învățătura apostolului Pavel. După cum s-a putut observa în lecțiile anterioare, scrierea epistolei a fost ocazionată de trimiterea lui Onisim, sclavul convertit, înapoi la stăpânul său creștin. Stăpânul lui Onisim era un cunoscut personal al lui Pavel, în casa căruia se aduna biserica din Colose. Reîntâlnirea celor doi nu este simplă, în ciuda faptului că ambii sunt credincioși, iar implicațiile acestei reîntoarceri a sclavului fugar sunt anticipate de Pavel, care dorește să mijlocească pentru refacerea relației în perspectivă creștină. Aspectele sociale ale acestei reîntâlniri nu sunt nici ele de neglijat. În comentariul său, Lightfoot observă faptul că Pavel nu face nici un fel de presiune asupra lui Filimon și nu folosește în nici un fel cuvântul „emancipare” (sau eliberarea din statutul de rob), deși acest cuvânt „pare să fi tremurat pe buzele lui.” Însă în același timp Pavel își exprimă convingerea că Filimon va face mai mult decât i se cere.

Lecția de astăzi este dedicată modului în care Pavel dorește să conducă spre reconcilierea dintre cei doi. El nu urmărește acest obiectiv într-un mod detașat și distant, ci se observă implicarea sa personală, identificarea cu situația pe care o dorește rezolvată și dragostea sa neprefăcută pentru Filimon, dar și pentru Onisim. Principiile practice care rezultă din analiza exegetică a versetelor 17-15 sunt analizate în secțiunea următoare.

Aplicații

Nici o formă a reconcilierii nu este și nu poate fi gratuită, și nici ușoară. Repararea unei relații personale poate fi costisitoare din punct de vedere financiar sau din punct de vedere emoțional. Implicarea personală și acceptarea responsabilității pentru pierderi de orice fel sunt absolut necesare pentru atingerea acestui scop. Apostolul Pavel a știut acest lucru și prin felul în care vorbește în această secțiune ne oferă un model biblic în ceea ce privește maniera reconcilierii.

• Asocierea sau chiar identificarea cu cel vinovat (v.17). În numele prieteniei și a relației frățești existente între Pavel și Filimon, apostolul îl roagă pe Filimon să îl primească pe Onisim așa cum l-ar primi pe el însuși. Cu siguranță că Filimon ar fi avut o mare bucurie să știe că Pavel se poate reîntoarce la el, întrucât Pavel era în închisoare ca „întemnițat al lui Hristos Isus.” Ce pregătire ar fi făcut casa lui Filimon pentru venirea lui Pavel! Ce bucurie ar fi fost în biserica din Colose care se aduna în casa lui Filimon! Dar tocmai o asemenea primire îi dorea Pavel lui Onisim, una caldă și încărcată de bucurie și confort. Aceasta nu se făcea datorită meritelor lui Onisim, ci datorită faptului că Pavel se asocia cu el. Legătura Duhului și părtășia frățească deja existente între ei îl onora pe Onisim și îl transforma într-un beneficiar al lucrării făcute de Pavel.

• Deschiderea pentru suportarea personală a unor costuri (v.18-19). Pavel nu numai că se asociază cu persoana lui Onisim, ci își asumă responsabilitatea pentru implicațiile care rezultă din această asociere. Nu vorbim aici despre o recomandare formală în care stăpânul păgubit să rămână cu paguba asupra lui, iar Pavel nu îi cere să suporte prețul material al acestei reconcilieri, ci ia acest preț asupra sa însuși, oferindu-se să plătească pentru paguba sau vătămarea pe care Onisim a făcut-o. Nu ni se spune în ce anume constă acea datorie pe care Pavel și-o asumă, dar gestul său în sine este exemplar. Într-un fel avem aici o imagine ilustrativă a Evangheliei, pentru că suma este promisă din partea unei persoane de încredere și acea persoană a făcut și înlocuirea sa însuși cu cel vinovat pentru care face mijlocirea.

• Observarea consecințelor pozitive care urmează reconcilierii (v.20). Anticipând atitudinea frățească a lui Filimon, Pavel vorbește despre efectul acelei reconcilieri asupra sa, despre satisfacția și bucuria care o va avea în urma ei prin cuvintele „frate, fă-mi binele acesta în Domnul, și înviorează-mi inima în Hristos!” Așadar, Pavel îl provoacă pe Filimon să îi facă această bucurie care rezultă din reconcilierea cu Onisim. Ce stare de satisfacție, ce mulțumire și înviorare va resimți Pavel, cel întemnițat pentru Domnul, din pricina acestei relații refăcute între doi credincioși.

• Încrederea în ascultarea și acțiunea pozitivă (v.21). Pavel își încheie apelul cu exprimarea încrederii sale în ceea ce va face Filimon. Este cu siguranță o încredere realistă care lasă loc pentru un răspuns pe măsură și chiar dincolo de limitele a ceea ce Pavel cere. Foarte mulți oameni se mulțumesc să facă exact ceea ce se așteaptă de la ei, dar Pavel crede că Filimon va face ceva în plus. Oare să însemne asta eliberarea lui Onisim din statutul de sclav? Probabil ar fi destul de mult, dar nu și imposibil. Important este să remarcăm încrederea lui Pavel în acțiunea ascultării de Scripturi a lui Filimon.

Sugestii practice

• Provocarea noastră este să nu fim dezinteresați de relațiile corecte dintre frați, ci să ne implicăm activ atunci când ajutorul nostru devine necesar.

• Fii deschis spre asumarea unor costuri materiale dacă această acceptare a costurilor duce la rezolvarea unor probleme relaționale.

• Abordează situațiile conflictuale într-un mod pozitiv, anticipând un răspuns biblic al celor implicați, dacă amândoi sunt credincioși.

Întrebări pentru discuții

• Ce pagubă ar fi putut Onisim cauza lui Filimon prin plecarea din casa lui?

• Cum ar fi putut Pavel plăti lui Filimon ceea ce promite în această scrisoare? De fapt, ce anume îi datora Filimon lui Pavel?

• Cum contribuie Evanghelia la rezolvarea situațiilor conflictuale?

• Cum afectează Evanghelia relațiile sociale dintre credincioși? Diferențele sociale se elimină prin impunerea unei părți asupra celeilalte sau prin acceptarea benevolă?

Păstor Gelu Păcurar,


Lasă un răspuns