Apărăm și susținem familia naturală și căsătoria între un bărbat și o femeie

Trăim vremuri tot mai interesante în care tot mai mulți oameni sunt interesați în părăsirea a tot ce este original și natural orientându-se spre surogate artificiale. Din nefericire această tendință își face tot mai simțită prezența și în domeniul social al vieții umane. Se fac eforturi mari ca, în locul a ceea ce, de la început a fost stabilit de Însuși Dumnezeu, care a instituit familia așezând la temelia acesteia căsătoria heterosexuală, care constă în unirea unui bărbat cu o femeie, să fie promovat surogatul așa zisei căsătorii între persoane de același sex. Asemenea demers nu numai că este o gravă abatere de la ceea ce este firesc și natural în domeniu, dar este un surogat cu urmări deosebit de grave în societatea umană și nu corespunde nicidecum cu natura și scopul adevărat al familiei. De aceea ne declarăm de partea adevărului, a naturalului și a normalității, susținând și apărând cu tărie conceptul căsătoriei tradiționale și al familiei la baza căreia stă unirea dintre un bărbat și o femeie, singura modalitate în care căsătoria își poate atinge scopul spre fericirea și implinirea persoanelor implicate și asigurarea perpetuării speciei umane.

Precizez, de la început, că această poziție nu este, nicidecum, o manifestare împotriva susținătorilor orientării homosexuale, ci mai de grabă de dragul acestora, ca și de dragul speciei umane iar, in speță, de dragul națiunii române, peste care dorim ca Dumnezeu să-și reverse bogata Lui binecuvântare. Chiar de dragul acelora care, fără să-și dea seama, prin susținerea acestui surogat și a practicilor împotriva firii și a naturii umane, se pun în pericol pe ei înșiși și pe cei care ar urma să costituie neamul și urmașii lor, punând în pericol perpetuarea speciei umane. Argumentele, în această privință, sunt mai mult decât grăitoare, nu numai în analizarea principiilor de bază privind căsătoria și familia, ci chiar și în tot ce ne înconjoară.

Familia, așa cum a instituit-o Dumnezeu, Creatorul omului, bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie este singura șansă pentru împlinirea ființei umane și a rolului pentru care Creatorul a instituit-o. Dumnezeu a creat pe om, parte bărbbtească și parte femeiască și i-a binecuvântat spre a fi fericiți împreună și le-a încredințat onorabila îndatorire a perpetuării speciei când a spus: “Creșteti, inmulțiți-vă și umpleți pământul și supuneți-l…” (Genesa 1:28).

De atunci, Dumnezeu nu a mai creat nici o altă ființă umană. El a încredințat întregul mandat al perpetuării speciei umane bărbatului și nevestei acestuia, în baza principiului căsătoriei heterosexuale. Nu trebuie să uităm niciodată că  însăși existența noastră ca ființe și specie, cât și societatea umană,  se datorează acestui principiu stabilit încă de de la început.

Surogatul inuman și degradant al practicilor împotriva firii își are originea în îndepărtarea omului de Dumnezeu sub influența distructivă a diavolului care dorește, cu orice preț, nefericirea și distrugerea omului creat după chipul lui Dumnezeu și a speciei umane. Părăsind pe Dumnezeu și principiile stabilite de El spre fericirea și împlinirea făpturii umane, omul, “a schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu și mintea lui s-a întunecat,… Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat intrebuințarea firească a lor într-una care este împotriva firii… Bărbații au părăsit întrebuințarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor, unii pentru alții, au săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase, și au primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor (Ep.Romani 1:21-27).

Istoria omenirii din antichitate, cât și din epoca modernă dispune de mărturii cutremurătoare despre urmările nefaste ale unor asemenea practici nesănătoase. Este suficient să amintim cazul celor din Sodoma peste care a venit judecata lui Dumnezeu, dar și cazurile de actualitate a răspândirii unora dintre cele mai distrugătoare maladii ce s-au extins în lume aducând multe suferințe în viețile oamenilor.

Dincolo de toate acestea, fenomenul acestei abateri de la normalitate atinge cote alarmante de maximă periclitând specia umană. Cu siguranță, cei care resping pe Dumnezeu și cuvântul Său cel sfânt nu sunt gata să accepte aceste argumente biblice pentru că ei nu cunosc pe Dumnezeu și nu cred în Cuvântul Său. De aceea aș dori să-i invit pe aceștia să privească măcar la argumente din lumea înconjurătoare. Principiul  normalului binefacător stabilit de Dumnezeu, Creatorul, acela al perpetuării speciei este evident, nu numai pentru specia umană ci, în general, pentru toate domeniile existenței, atât în natura vegetală cât și în sfera animală și în umanitate. Perpetuarea este rezultatul polenizării și a fecundării care se realizează, potrivit cu Dictionarul Limbii Române, prin unirea a două celule de sex diferit din care rezultă o nouă ființă. ( DEX, p.386). Atât în lumea vegetală, care asigură pentru om  hrană pentru susținerea vieții, cât și frumusețe pentru delectare sufletului uman în frumusețea naturii se fac toate eforturile posibile pentru a se asigura fenomenul fecundării în vederea rodirii. Dacă s-ar pune capăt polenizării nu ar mai exista pe pământ vegetalele. Nu ar mai crește iarba pentru vite și nici vegetalele ce sunt atât de benefice pentru hrana omului. N-ar mai exista florile frumos colorate care-și răspândesc parfumul pentru satisfacția ființei umane. Pământul ar deveni un vast pustiu, potrivnic vieții. Dacă ar fi oprită fecundarea în cadrul lumii animale, care asigură, într-un  un mod atât de minunat hrana oamenilor, ar fi un adevărat dezastru pentru omenire. Iată că garanția asigurării vieții pe pământ are la bază fenomenul perpetuării realizat prin darul fecundării pus de către Creatorul atât în lumea vegetală cât și în lumea animală. Nu-i de mirare că omul face tot posibilul să asigure, în aceste domenii, relizarea sănătoasă a fecundării pentru a asigura perpetuarea.

De ce, oare, s-ar proceda tocmai invers atunci când este vorba de perpetuarea speciei umane. Prin practicile păcătoase, nefirești, prin care se încearcă, cu tot dinadinsul, să se pună capăt frecundării care se realizează prin căsătoria heterosexuală poruncită de Dumnezeu, se poate pune capăt perpetuării speciei umane. Cu siguranță, toți acei care practică și susțin practicile homosexuale, fără să-și dea seama, pun în pericol însăși perpetuarea speciei umane. Mă întreb, ce au aceștia cu specia umană?  Pentru ce se dedau la distrugerea acesteia de pe pământ? Ce s-ar întâmpla cu națiunea română în urma generalizării practicilor nesănătoase care resping ideea perpetuării neamului român? Dacă nu ar mai fi naștere de copii, cu siguranță, în scurtă vreme s-ar temina cu națiunea românească bimilenară care a trecut cu succes prin multele vicisitudini datorită înaintașilor noștri, a strămoșilor care au știut să iubească, să apere și să perpetueze viața.

Oare nu-i destul de rău faptul că, din punct de vedere demografic, România este în picaj? Că de când s-au liberalizat întreruperile de sarcină, milioane de ființe umane nevinovate menite să împodobească familiile au fost ucise fără milă, prin avort de către propriii părinți care ar fi trebuit să le dea viață? Datorită fenomenului emigrării milione de oameni au părăsit țara pentru a-și pune capacitățile în slujba străinilor care-i disprețuiesc și în multe cazuri îi exploatează crunt. Se pustiesc sate întregi care erau altădată înfloritoare. Ce dezastru de nedescris! În fiecare zi accidentele din trafic curmă vieți și nimicesc ființe dragi. Dacă la toate aceste s-ar mai adăuga și legiferarea practicării de stopare a procreării prin metode contra firii, Romania ar putea deveni, în scurtă vreme, din așa numita, „Grădina maicii Domnului,” un pustiu al nelegiuirii sau teritoriu stăpânit de alte națiuni cu totul străine de natura, cultura și năzuințele străbunilor noștri care și-au iubit nația și țara. Curmarea capacității procreării prin acțiunile contra naturii umane consider că ar fi cel mai dezastruos fenomen de autodistrugere, cel mai nebunesc genocid național posibil.

În încheiere, aș dori să precizez că noi creștinii, apărătorii sinceri ai vieții, familiei și ai națiunii române nu urâm și nu disprețuim pe aceia care au alunecat spre panta periculoasă a distrugerii speciei umane, a familiei și a națiunii noastre române. Mai de grabă dorim să se știe că-i iubim din inimă fiind și ei făpturi ale Creatorului. Dorim să le comunicăm că dragostea lui Dumnezeu le este oferită tuturor, că prin Credința în Domnul Isus Mântuitorul există șansa iertării oricărui păcătos. Că părăsirea păcatului și întoarcerea la Dumnezeu cu credința în jertfa ispășitoare a Domnului Isus, pe cruce la Golgota, se asigură o totala transformare a ființei umane. Oricine poate deveni o făptură nouă având în inimă gândul lui Dumnezeu și interesul pentru viață și fericirea proprie și a semenilor. Astfel vom putea ca împreună să contribuim la promovarea vieții, la edificarea speciei umane potrivit planului lui Dumnezeu și la edificarea națiunii române.

Esența mesajului vieții este că, ”Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe Unicul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.”(Ev. Ioan 3:16).

Ființă umană înzestrată cu viață din partea lui Dumnezeu să fie gata să se întoarcă dinspre calea distrugerii spre calea vieții și a fericirii rânduite de Dumnezeu pentru om, capodopera creației Sale.

Mesajul lui Dumnezeu răsună cu deplină autoritate prin cuvintele: „Ți-am pus înainte viața și moarte, binecuvântarea și blestemul. Alege viața,ca să trăiești, tu și sămânța ta.” ( Deutoronom, Capitolul 30, versetul 19, din Legea dătătorului vieții.)

Fie ca să fim gata cu toții să alegem viața pentru perpetuarea speciei umane și a națiunii române spre fericirea noastră, a copiilor noștri din neam în neam. Dumnezeu să binecuvânteze România.
                                                                   

Dr. Vasile Talpoș
Profesor emerit și conducător de doctorat in Teologie la Universitatea din București


Lasă un răspuns