Tăcerea ne va costa mai mult decât protestul

Plecarea fulgerătoare în veșnicie a „dragului” Cristi Țepeș a pus capăt, de câteva zile, unor polemici nesănătoase între unii lideri creștini cu privire la cât de oportune sau nu sunt protestele publice în favoarea familiei Bodnariu. A fost nevoie să plece dintre noi unul dintre cei mai vajnici luptători ai Domnului ca să ne readucem aminte că „uniți câștigăm, dezbinați falimentăm.”

Nu doresc să scriu în sprijinul nici unei opinii, dar vreau să reamintesc că protestul pașnic, al creștinului, la adresa autorităților are suport biblic solid. Un creștin este cetățean a două împărății, una temporară și una eternă. Când s-a confruntat cu abuzuri din partea autorităților, Apostolul Pavel a spus: ,,Vă este îngăduit să bateți un cetățean roman?“ și ,,Cer să fiu judecat de Cezar!“. Creștinii sunt sarea pământului și lumina lumii, iar sarea pământului nu trebuie să rămână în solniță și nici lumina nu trebuie pusă sub oboroc.

Cei care nu agreează cu formele de protest pașnic, ar avea alte opinii dacă ar fi vorba de ei și familiile lor, sunt sigur de asta. Întotdeauna, este mai ușor să-ți exprimi părerea despre ceva, când nu ești tu cel implicat direct în problemă. Acum câțiva ani am predicat la înmormântarea unui copilaș de 6 ani. Durerea era mare, și m-am străduit să vorbesc cât am putut eu de biblic și empatic, dar când după mine a venit un alt pastor și a spus:”înțeleg prin ce treceți, acum doi ani mi-am înmormântat copilașul”, credeți-mă,  a fost altceva.

Fără îndoială, cei mai mulți dintre creștini protestează când sunt călcați de cineva pe picior în tramvai sau în autobus. Sunt prea puțini cei care se mulțumesc doar să se roage pentru cei care le-au produs neplăceri. Daniel Brânzei afirma pe bună dreptate că: „Un creștin poate protesta când i se ia o chirie prea mare, când i se cere un preț prea mare la piață, când nu i se dă restul la magazin, etc. El este un cetățean ca oricare altul, nu un îngeraș cu aripioare diafane.”

De asemenea avem în Sfânta Scriptură situații concrete, când copiii lui Dumnezeu au protestat public împotriva nedreptății. Sugerez doar două exemple biblice de protest public la adresa autorităților. Primul este din Vechiul Testament și se găsește în Estera capitolul 4. Mardoheu, aflând despre planul de exterminare al evreilor, cheamă poporul la post și rugăciune, dar se îmbracă în sac (o formă de durere și protest) și se duce la poarta împăratului și țipă cât îl ține gura, deși era interzis. Și peste tot evreii i-au urmat exemplul.

Al doilea caz este din Noul Testament, iar protagonistul este Ioan Botezătorul. Crede cineva că atunci când Ioan l-a blamat pe Irod, i-a spus la ureche sau în șoaptă „Nu îți este ingăduit…”??? Cu siguranță i-a spus-o public, altfel doamna Irodiada nu ar fi fost atât de tare deranjata. Și parcă, Domnul Isus însuși zicea odată despre Irod „spuneți vulpii aceleia”.

Istoria ultimilor 2000 de ani prezintă multe exemple în care copiii lui Dumnezeu s-au ridicat, pașnic, împotriva nedreptatii și au luptat plătind cu viața, ca noi astăzi să avem libertatea să spunem ce vrem, inclusiv aberații. Îmi vin în minte doar trei nume, a unor lideri creștini care s-au împotrivit pe față abuzurilor autorităților și care au luptat prin mijloace pașnice, dar publice, pentru corectarea acestora: Roger Williams, William Wilberforce, Martin Luther King jr.

Cred că cel mai bine ar fi să ne folosim de toate mijloacele, ce le avem la dispoziție, pentru a pune presiune pe autoritățile norvegiene pentru a reda copiii familiei Bodnariu. E bine să ne rugăm, să scriem scrisori, să vorbim cu oameni aflați în poziții de autoritate, să apelăm la mass media și să protestăm public în mod pașnic. Greșit ar fi doar să ne luptăm între noi sau să tăcem. Dacă tăcem acum, nu am nici o îndoială că tăcerea noastră ne va costa mai mult decât protestul.

Pastor Samy Tuțac


Lasă un răspuns