DATA: 5 Iulie
TEMA: BOGATUL CĂRUIA I-A RODIT ȚARINA
TEXT: Luca 12:13-21
VERSET DE AUR: Luca 12:21 „Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.”
IDEEA CENTRALĂ: Această pildă explică învățătura Domnului Isus despre evitarea oricărei forme de lăcomie și despre cultivarea unei atitudini corecte față de posesiunile materiale.
EXPLICAȚII CONTEXTUALE ȘI EXEGETICE:
Cineva din mulțime I-a cerut lui Isus să intervină într-o dispută pe care el o avea cu fratele său pe tema împărțirii moștenirii lor.
Observați aici:
– Natura problemei
În esență, problema acestui om era preocuparea sa majoră (insistentă) față de posesiunile materiale. „Inima” acestui om era legată de moștenirea sa materială iar această atitudine i-a paralizat preocupările pentru adevăratele valori ale vieții. De notat aici este faptul că intervenția acestui om preocupat de moștenire sa a avut loc în contextul în care Isus vorbea ucenicilor Săi despre cum ar trebui aceștia să-L mărturisească fără teamă înaintea oamenilor (Luca 12:1-12). În acel moment, fără nici o legătură cu tema, omul acesta ridică problema legată de moștenire arătând că era pe o „altă lungime de undă”!
– Gravitatea problemei
Preocuparea față de posesiunile materiale deteriorează înțelegerea corectă a adevărului cu privire la Domnul Isus. În mod greșit, Isus era considerat de cel preocupat de avere, după spusele Mântuitorului, un „judecător” sau un „împărțitor” de averi (v.14), când El era de fapt Mesia lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. În același mod, preocuparea excesivă față de posesiunile materiale deteriorează cele mai adânci relații de familie (neînțelegerea între frați).
– Seriozitatea problemei
În cazul unei probleme de această natură se impune un „tratament” urgent. Deși, Isus îi explică celui ce a ridicat problema legată de moștenire că această problemă este adresată Lui în mod greșit (El nu este chemat să se preocupe de astfel de chestiuni interumane – v.14) totuși, Domnul nu evită să-i indice seriozitatea problemei sale (lăcomia de bani – v.15). În spatele unor dispute aparent îndreptățite (o împărțire echitabilă a moștenirii între frați) s-a cuibărit un „virus” devastator ce a fost limpede identificat de Domnul Isus ca fiind lăcomia de bani (v.15). Această plagă a sufletului, potrivit cu diagnosticul lui Isus, distruge chiar esența vieții „căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui” (v.15).
Așadar, ucenicii lui Isus trebuiau să învețe lecția potrivit căreia viața umană este mai importantă decât lucrurile materiale. Pentru a le explica acest lucru Isus apelează la pilda unui om bogat care continua să-și tot extindă grânarele pentru a-și depozita toate bunurile sale ce se acumulase în exces („țarina … rodise mult” – v.16).
Notați aici:
– preocupările majore ale celui bogat: el se gândea constant doar la posesiunile sale. La ce gândim mai mult în timpul zilei aceea indică natura preocupărilor noastre majore!
– planurile lăcomiei celui bogat: el plănuia să-și zidească „alte grânare mai mari”, și avea în vedere să-și strângă „toate roadele și toate bunătățile” sale doar pentru sine (v.18). Observați aici termenii: „alte”, „mai mari”, „strângă”, „toate”, „pentru sine” care indică gravitatea lăcomiei acestui om. Gândul lăcomiei generează acțiuni egoiste nestăvilite.
– confuzia celui bogat: el a confundat sufletul său trupul său de vreme ce credea că sufletul său se poate „hrăni” din averile sale materiale! (v.19). Relitatea este că sufletul nostru este „hrănit” și îmbogățit doar printr-o relație strânsă cu Dumnezeu (v.21).
– surpriza neașteptată a celui bogat: Dumnezeu a intervenit în nebunia planurilor acestui om lacom indicându-i o realitate iminentă pe care el nu a luat-o în calcul și pentru care, evident, nu s-a pregătit („în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul” –v.20). Răspunsul grav al lui Dumnezeu a fost că acest om era nebun („Nebunule”!) pentru că urma să moară în acea noapte, iar bunurile acumulate nu puteau să-l ajute cu nimic (averile urmau să fie luate de altcineva).
Domnul Isus concluzionează că „tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el„ (v.21). Tot așa cum? Tot așa cum s-a întâmplat cu bogatul căruia i-a rodit țarina! Iar pentru evitarea acestei capcane, ucigătoare pentru suflet, a lăcomiei, soluția este îmbogățirea „față de Dumnezeu”! Cum se poate face asta? (Vedeți pasaje din Scriptură ca cele din 1 Timotei 6:6-10 și Iacov 1:10).
APLICAȚII:
- Câștigați și economisiți cât de mulți bani puteți dar nu uitați de nevoia sufletului vostru. Stabiliți-vă ca prioritate majoră nevoile sufletului vostru. Nu neglijați părtășia zilnică cu Dumnezeu în citirea Scripturii și rugăciune. Nu renunțați la închinarea comună cu ceilalți credincioși pentru a câștiga mai mulți bani! „…Ce ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă și-ar pierde sufletul?…” (Matei 16:26).
- Dăruiți cât de mulți bani puteți pentru lucrarea lui Dumnezeu și pentru extinderea Împărăției Sale. Strângeți astfel comori în cer (Matei 6:20). Nu uitați că limita minimă de dărnicie este 10% din veniturile voastre (aceasta este partea Domnului).
- Folosiți resursele materiale cu conștiența faptului că Dumnezeu v-a făcut administratori ai Săi încredințându-vă valori pe care să le drămuiți cu înțelepciune și cu generozitate.
- Nu vă lipiți inima de posesiunile materiale. Ele sunt doar un mijloc prin care puteți aduna adevăratele comori (valori) în viață. Aplicați-vă un test simplu: care ar fi reacția voastră dacă Dumnezeu v-ar solicita să dați tot ceea ce posedați?
Cornel Boingeanu
