Prezentarea candidaților la funcția de Președinte al Uniunii Baptiste din România: DANIEL MARIȘ

2. Daniel MarisPastorul Daniel Marius Mariș s-a născut la data de 30 noiembrie 1967, în orașul Curtici, județul Arad, într-o familie de credincioși baptiști. În anul 1984 l-a mărturisit public pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor personal și în luna iunie a aceluiași an, a fost botezat în Biserica Baptistă din Curtici de pastorul Traian Grec. După doi ani de studenție petrecuți la Politehnica din Timișoara, simțind chemarea Domnului în lucrarea pentru Împărăția sa, în anul 1989 renunță la facultate și dă examen de admitere la Seminarul Teologic Baptist din București, unde este admis. După absolvire, în 1993, este ales ca pastor al Bisericii Creștine Baptiste Golgota, alături de pastorii Liviu Țiplea și Ioachim Țunea, fiind mai apoi ordinat în slujba de pastor, la data de 19 septembrie 1993.

Concomitent cu activitatea din biserică, își începe și cariera universitară. Între anii 1996-1999 urmează cursuri postuniversitare în cadrul programului de Master în Teologie la Regent’s Park College din Universitatea Oxford, obținând titlul de Master în Teologie în anul 2000. În anul 2007 îsi ia doctoratul în teologie la Universitatea din București. În toată această perioadă este cadru didactic la Institutul Teologic Baptist din București și la Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității București, ca preparator, apoi ca asistent, lector și conferențiar universitar. Între anii 2004-2011 a ocupat funcția de secretar știintific la Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București. În ianuarie 2012 este confirmat în funcția de rector al Institutului Teologic Baptist din București, în urma alegerilor din cadrul Institutului.

Din anul 1999 și până în prezent a reprezentat Comunitatatea Baptistă București în Consiliul de conducere al Cultului Creștin Baptist din România, îndeplinind funcția de președinte al Comunității Baptiste București în perioada 2002-2011 și de vice președinte al Comunității Baptiste București, în perioadele 1999-2002, respectiv 2011-2015.

Din anul 1993, este căsătorit cu Daniela Cosmina, din biserica din Alba Iulia. De profesie medic, ea îi este ajutorul potrivit în lucrarea pastorală. Dumnezeu a binecuvantat familia lor în anul 1995 cu un fiu, Andrei Samuel, și în anul 2005 cu o fiică, Naomi Beatrice. Împreună cu soția, este implicat în lucrarea cu familiile tinere din biserică și susține conferințe creștine despre viața de familie în bisericile baptiste din țară și din diaspora.

Viziunea sa despre slujirea în cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România  se focalizează pe Revitalizarea bisericilor baptiste, care să aibă ca rezultat biserici pline de viață și cu impact maxim asupra comunităților în care se află. O biserică plină de viață experimentează o renaștere a spiritului de închinare autentică. O biserică plină de viață este acea adunare de credincioși care sărbătorește prin închinare prezența Domnului Isus în mijlocul ei, în contextul unei lumi zgomotoase și amenințată de autodistrugere. Este vorba de acea închinare care lasă loc experienței personale și spontaneității în mijlocul unor ritualuri fixe.

O biserică plină de viață urmărește o renaștere a spiritului de proclamare a Evangheliei. Confruntați cu o societate tehnologizată și informatizată, ne întrebăm cum ar trebui să ne raportăm noi, creștinii, la o astfel de societate. Trăim într-o vreme în care mass media devine tot mai clar o arenă pentru miturile și valorile culturii moderne, dar și “creatorul” imaginii despre lumea în care trăim. Această imagine are un caracter secular și comercial. Ea se transmite printr-un limbaj universal în întreaga lume. Cum ar trebui sa ne raportăm noi, creștinii, la acest fenomen global? Ce fel de Biserică este relevantă într-o astfel de societate? Se pare că cel mai nimerit răspuns este cel pe care l-a dat unul din teologii contemporani: “Lăsați biserica să fie biserică în lumea de azi și nu un muzeu sau o închisoare pentru lucrările mărețe ale lui Dumnezeu din trecut.” Dacă biserica nu poate comunica în limba și cultura generației de azi, ea riscă să piardă contactul cu lumea din jur. Printr-o renaștere a spiritului de proclamare a Evangheliei, ascultătorii ar trebui să fie transpuși în minunata lume a Scripturii, iar principiile Scripturii să fie aplicate la viața lor cotidiană.

O biserică plină de viață oferă spațiu ucenicizării și misiunii. Am putea spune că fără ucenicizare și misiune ne pierdem capacitatea de a face credința vizibilă în lume, în societate, în cultură. Astfel, biserica funcționează ca o familie, în care dragostea creștină este exprimată în grupuri mici – grupuri de studiu biblic, de părtășie, de rugăciune, de misiune.

Totuși, suntem nevoiți să recunoaștem, cu toată smerenia, că o astfel de biserică plină de viață, pe care ne-o dorim cu toții, apare doar ca rezultat al reînnoirii sub influența Duhului Sfânt. Scopul primordial al acestei reînnoiri este să facă din noi, poporul sfânt al lui Dumnezeu, un trup viu al Domnului Isus Hristos în această lume.


Lasă un răspuns