Explicatii biblice: 22 februarie

rsz_calendara43Năvodul cu tot felul de peşti, Matei 13:47-50

 

Data:  22 Februarie

Tema: Împărăţia cerurilor se aseamănă cu năvodul aruncat de pescari şi cu trierea peştilor prinşi

Text: Matei 13:47-50

Verset de aur: 13:52

Ideea centrală: Deciziile vieţii trebuie luate responsabil, căci planul lui Dumnezeu este să aducă la judecată pe toţi oamenii

 

Explicaţii contextuale și exegetice:

Pilda năvodului este foarte relevantă pentru întreprinzătorii pescari (şi unii din apostoli erau pescari, ca Ioan şi Iacov, fiii lui Zebedei, şi ca Petru), dar se adresează tuturor ascultătorilor. Este spusă la sfârşitul capitolului 13 şi, într-un fel, recapitulează temele majore prezentate până aici. Este o pildă care, la fel ca în pilda comorii ascunse şi a diamantului de preţ, vrea să îi facă pe întreprinzători să se gândească cum îşi organizează viaţa şi ce alegeri veşnice fac.

 

1.Năvodul aruncat în mare prinde tot felul de peşti (toţi peştii…). Ca şi mai înainte, Isus subliniază că Împărăţia lui Dumnezeu, care a venit în lume, aduce laolaltă tot felul de oameni. Orice pescar aruncă mreaja ca să prindă cât mai mulţi peşti, dar este conştient că în captura sa pot intra şi peşti otrăvitori, meduze, crabi, alte vieţuitoare sau resturi care nu îl interesează. Dumnezeu, ca un pescar profesionist, şi ca unul care are toată autoritatea, a aruncat în marea istoriei şi a universului creat, structura Împărăţiei sale, şi stăpânirea Sa îi cuprinde acum pe toţi, buni şi răi. Într-un înţeles mai restrâns, Împărăţia lui Dumnezeu cuprinde doar pe cei ce fac voia lui Dumnezeu; într-un înţeles mai larg, Împărăţia lui Dumnezeu cuprinde tot ce a creat El, dar atunci, înseamnă că El va aduce o zi a corecţiei şi a judecăţii, ca să pună ordine în toate. Lui Isus îi place să spună pilde despre pescari pentru că de mai multe ori îi învăţase pe ucenici despre pescuire şi i-a invitat să devină pescari de oameni. Unul din cele mai vechi simboluri ale creştinilor a fost peştele, o referinţă la hrănirea minunată a mulţimilor, la înmulţirea celor cinci pâini şi doi peşti.

 

2.Pescarii scot năvodul şi sortează peştii la mal. Imaginea folosită de Isus descrie bine obiceiurile pescarilor din primul secol. Aşezaţi la mal, ei începeau să sorteze peştii prinşi: cei buni sunt strânşi în vase, după soi, după mărime (aici Isus poate face o aluzie la răsplătiri), în timp ce peştii nefolositori şi alte vietăţi sunt aruncate afară (există un „interior” al Împărăţiei, precum şi un „afară din” Împărăţie; Matei reţine că Isus s-a referit deseori la locul de pedeapsă ca la „întunericul de afară”, vezi Mt. 8:12; 22:13; 25:30). Aşa cum neghina a fost aruncată în cuptorul aprins, unde este plâns şi scrâşnirea dinţilor, la fel se întâmplă şi cu peştii nefolositori (13:42, 50). Expresia este, în mod clar, un refren important în pildele din Matei 13.

 

Aplicații:

Unii vin în Biserică din pocăinţă sinceră, alţii sunt membri nominali pentru că aşa a fost tradiţia în familie, alţi o vizitează din când în când, iar alţii o evită cât pot. Unii, fără a fi parte din Biserică prin credinţă, vor să fie asociaţi cu ea în scopuri politice sau de alt fel. Totuşi, din pildă s-ar înţelege că Împărăţia lui Dumnezeu este mai largă decât Biserica. Ea poate cuprinde pe toţi oamenii, până în ziua judecăţii, când se va face o evaluare finală. Tot felul de oameni vor fi trăit până atunci, în lumea mare lui Dumnezeu. Ca şi în pilda cu ogorul, grâul şi neghina, se pare că şi aici Împărăţia lui Dumnezeu este luată cu înţelesul general de lume a lui Dumnezeu, care are însă nevoie de o judecată şi de curăţire. Nu se poate lăsa deoparte însă gândul că poate fi vorba şi de oameni făţarnici, care spun că aparţin Împărăţiei, dar, de fapt, sunt oameni falşi, peşti nefolositori.

Venirea zilei judecăţii este sigură şi Isus o subliniază şi aici cu tărie. Îngerii vor fi implicaţi direct în acţiunile desfăşurate la sfârşit (îngerii sunt cei care administrează pedepsele şi răsplătirile în Apocalipsa; pe de altă parte, în 1Cor. 6:3, oamenii mântuiţi vor fi aceia care îi vor judeca pe îngeri). Nu ştiu dacă există vreun alt capitol care să sublinieze atât de insistent că există o zi a judecăţii, şi că Dumnezeu va face o evaluare clară a vieţii. Mulţi s-au obişnuit cu imaginea oilor şi caprelor, la stânga şi la dreapta, dar şi imaginile de aici sunt foarte puternice: imaginea strângerii recoltei, imaginea sortării peştilor.

Domnul Isus este direct interesat, la sfârşitul pildei, să îi întrebe pe ucenici dacă au înţeles tot ce le-a explicat. Între învăţăturile date atunci sunt şi lucruri noi şi lucruri vechi. Un învăţător bun va şti să le descopere şi să le pună în valoare.

 

Întrebări pentru discuții:

  1. În ce fel exemplul profesiei tale te poate ajuta să fii mai responsabil faţă de Împărăţia lui Dumnezeu?
  2. Ce concluzie tragem din faptul că năvodul din pildă îi cuprinde pe toţi peştii, buni sau răi? Cine se poate sustrage planului lui Dumnezeu în istorie şi cum?
  3. Ce înseamnă faptul că Isus repetă de două ori, în situaţii diferite, faptul că soarta celor răi este în cuptorul aprins, unde este plâns şi scrâşnirea dinţilor? Sunt acestea metafore sau exprimă direct ce se va întâmpla? Cum mai este descris iadul în Scriptură şi unde?

 

 

Octavian Baban, tavibaban@gmail.com

Membru al echipei de redactare a Calendarului de Studiu 2015

 


Lasă un răspuns