Ianuarie 2015
Tema generală a lunii Ianuarie: Pildele Domnului Isus
Data: 18 Ianuarie
Tema: Pilda semănătorului
Text: Matei 13:1-9, 18-23; Marcu 4:1-9, 13-20; Luca 8:4-8, 11-15
Verset de aur: Luca 8:15
Ideea centrală: Reacții la întâlnirea cu mesajul Cuvântului divin
Explicaţii contextuale și exegetice:
Pilda semănătorului, una din cele mai cunoscute pilde ale Domnului Isus, este deosebit de importantă. Sunt mai multe motive pentru care această pildă este importantă:
- Pilda ilustrează reacția ascultătorilor față de Cuvântul lui Dumnezeu;
- Mesajul pildei trebuia să fie neapărat înțeles de ucenici, de aceea Domnul le explică mesajul ei;
- Pilda aceasta marchează o schimbare majoră în predicarea Domnului Isus.
A treia observație este una majoră. Pilda semănătorului este prima pildă cu mesaj ascuns, sau cu un mesaj care nu este evident, pe care Domnul o spune ascultătorilor Săi. De fapt anumite comparații sau imagini metaforice prezente până la acest moment în evanghelii nu sunt pilde în adevăratul sens al cuvântului. Casa zidită pe stâncă sau sarea pământului ori lumina lumii nu sunt.
Domnul alege dintr-o dată să le vorbească oamenilor în acest fel. De ce? Explicația este menționată în fiecare evanghelie sinoptică: Matei 13:13-16, Marcu 4:10-12, Luca 8:10. Dar întrebarea și mai pregnantă este ce L-a determinat pe Domnul Isus să recurgă la acest mod de predicare care avea menirea nu să descopere sau să clarifice mesajul, ci să-l ascundă? Domnul Isus alege să le vorbească în pilde ascultătorilor Săi după ce a fost acuzat de liderii religioși că ar face minuni cu ajutorul puterilor întunericului (Matei 12:22-32, Marcu 3:20-30). Această blasfemie atrage judecata lui Dumnezeu care se manifestă în mod direct printr-o încifrare a mesajului transmis de Domnul Isus generației respective.
Pilda este un gen literar aparte în literature liblică. Când studiem o pildă, pentru a ne asigura că o înțelegem corect, trebuie să avem în vedere mai multe aspecte:
- Contextul literar al pildei. De obicei ne putem da seama care este contextual literar al pildei, observând ce pasaj(e) avem înainte (sau după pildă). Pilda semănătorului, așa cum am observant mai sus, este rostită de Domnul Isus după ce mai marii norodului Îl acuză că face minunile cu ajutorul puterilor întunericului. De asemenea, imediat înainte de pildă ni se spune că El este căutat de mama Sa și frații Săi. El le spune ascultătorilor, arătându-i pe ucenicii Săi, că toți aceia care fac voia Tatălui ceresc sunt mama și frații Lui (Matei 12:50, Marcu 3:34-35). În Evanghelia după Luca episodul cu mama și frații Domnului este introdus după Pilda semănătorului, iar cuvintele Domnului Isus sunt și mai mult în relație cu pilda, care are ca mesaj central ascultarea și împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu. Mai putem observa că această pildă face parte dintr-o suită de pilde care conțin același element: sămânța. În Evanghelia după Matei, Pilda semănătorului este urmată de Pilda neghinei și de Pilda grăuntelui de muștar.
- Ascultătorii. Domnul Isus alegea sau concepea pildele în funcție de ascultătorii pe care-i avea sau în funcție de problemele care-i erau aduse pentru a oferi un răspuns. În cazul nostru ascultătorii sunt o mulțime de oameni din care făceau parte reprezentanți din toate categoriile sociale, cu diferite trăsături morale și cu diferite intenții. Mesajul pildei este unul care să-i includă pe toți, așa că Domnul nu are în vedere doar un segment din mulțimea ascultătorilor.
- Ideea centrală. Fiecare pildă are o singură idee centrală și/sau o singură aplicație morală. În cazul pildei noastre, idea ei centrală ar putea fi formulată astfel: Răspunsul așteptat de Dumnezeu din partea oamenilor care ascultă Cuvântul Sfânt este ascultarea Cuvântului, primirea lui și rodirea lui în viața personal a celui ce-l înțelege.
- Alegoria. Pildele nu sunt identice cu alegoriile, deși pot fi uneori apropiate. În cazul unei alegorii fiecare element menționat trebuie să aibă o semnificație ascunsă care așteaptă să fie scoasă la lumină. În cazul pildei acest aspect nu este integral valabil, deși dacă este vorba de Pilda semănătorului aici fiecare element simbolic al pildei are câte un corespondent. Cel mai important element este sămânța aruncată de semănător, care reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu. Ea ajunge în diferite locuri, iar aceste locuri reprezintă inima omului și diferitele atitudini pe carea ea le are față de Cuvânt. Sămânța este răpită de păsări, adică de diavolul. Tentația de a privi pilda dintr-un unghi alegoric este periculoasă, pentru că ne poate conduce pe alte drumuri de înțelegere a textului, care se depărtează de învățătura originală a pildei.
- Elementul surpriză. Fiecare pildă are un element surpriză sau un punct de cotitură. Există un moment când situația prezentată în povestea pildei se schimbă de obicei (de la negative la pozitiv). În cazul nostru, după mai multe situații sortite eșecului, sămânța ajunge într-un pământ bun și aduce rod. De obicei morala sau învățătura pildei trebuie căutată în jurul acestui element surpriză.
Aplicații
Mesajul pildelor este unul direct și practic. Pilda îi provocă pe ascultători, dar mai ales pe ucenici, să se gândească la posibilele atitudini pe care un ascultător al Cuvântului le poate avea atunci când se întâlnește cu mesajul divin. Unele atitudini par că nu ar putea fi controlate sau par că ar fi inevitabile. Totuși există șansa ca sămânța să ajungă în pământ bun și să aducă rod. Atitudinea de ascultare și de rodire a Cuvântului în viața celui care se întâlnește cu mesajul divin este atitudinea aprobată și încurajată de Domnul.
Pilda semănătorului este o pildă care implică ideea de Împărăție a lui Dumnezeu. Manifestarea împărăției este vizibilă prin răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu. Cei care fac parte din împărăție pot fi identificați în baza reacției pozitive față de Cuvânt, dar și mai mult în baza rodirii lor. Este foarte interesant că toate categoriile de ascultători au o atitudine pozitivă față de cuvânt. Această atitudine se schimbă pe parcurs într-o atitudine negativă. Pilda semănătorului este un bun mijloc de avertizare prin care ni se reamintește că Dmnezeu așteaptă mereu ca mesajul să aducă rod în viețile credincioșilor.
Miza este mereu credința. În modul în care descrie situațiile, evanghelistul Luca pare cel mai practic. El spune direct că diavolul dorește ca ascultătorii cuvântului să nu fie mântuiți (Luca 8:12), că unii care sunt ispitiți adesea cad și renunță la Cuvânt (Luca 8:13), că unii sunt împiedicați să fie preocupați de voia Domnului din cauza grijurilor sau a bogățiilor ori a plăcerilor (Luca 8:14).
Întrebări pentru discuții:
Categoriile de ascultători identificate în pildă fac parte sau nu din biserică?
Mai există șanse pentru cei care au respins sau au neglijat inițial Cuvântul Domnului?
Ce înseamnă să rodim și ce fel de roade așteaptă Dumnezeu de la cei care ascultă Cuvântul?
Pot să existe moment când credincioșii nu mai înțeleg Cuvântul ca disciplinare din partea Domnului?
Ce aplicații practice putem desprinde din învățătura acestei pilde?
Asist. drd. Teodor Ioan Colda, teocolda@yahoo.com
Membru al echipei de redactare a Calendarului de Studiu 2015
In cartea „Pildele Domnului Isus” a lui Simon J. Kistemaker, sunt incluse atat casa zidita pe stanca cat si sarea si lumina pamantului la sectiunea pilde.
Două observații doresc să fac la materialul acestei lecții cu Semănătorul. Prima este cu privire la al doilea paragraf unde se afirmă că: „De fapt anumite comparații sau imagini metaforice prezente până la acest moment în evanghelii nu sunt pilde în adevăratul sens al cuvântului. Casa zidită pe stâncă sau sarea pământului ori lumina lumii nu sunt”. Deci fraților,dacă învățătura Domnului despre sarea pământului și lumina lumii nu intră în categoria pildelor, atunci nu trebuiau puse în acest capitol important al tematicii noastre despre pildele Domnului Isus, mai ales că aceste două lecții deschid seria subiectelor din această tematică.Nu de alta, dar făcând astfel de observații în comentariile lecțiilor derutăm oamenii. A doua observație este cu privire la relația dintre subiect și conținutul comentariului. deci în pliantele noastre primite subiectul este simplu „Semănătorul”, fapt ce conduce spre ideea că accentul în comentariul lecției ar trebui să cadă pe semănător, ori comentariul mi se pare foarte „tehnic” cu accent(corect de altfel) pe cele patru feluri de pământ și modul în care răspunde fiecare la sămânța ce a fost semănată. Nu vreau să fiu înțeles greșit, căci și eu tot în felul acesta aș fi comentat pilda, căci e prea frumoasă și bogată ca să facem alte improvizații. dar atunci subiectul ar fi trebuit gâbdit altfel. Ce era dacă l-am fi lăsat cum e în Sf. Scriptură „Pilda Semănătoului” și tot era clar. Îmi cer scuze pentru îndrăzneala de a comenta puțin aceste aspecte, dar am făcut-o cu cele mai bune intenții, tocmai ca pe viitor să eliminăm astfel de discordanțe, ca aceste lecții să fie bine și corect înțelese șși să-și atingă scopul. Cu respect și considerație, pastor Mihai Mihuț