EXPLICATII BIBLICE: 9 NOIEMBRIE

Calendar A4-3_Page_1Noiembrie 2014

Tema generală a lunii Ianuarie este: Misiunea națională și a celor din diaspora.

Data: 9 Noiembrie

Tema: Misiunea  națională după modelul lui Pavel

Text: Romani 9:1-8, 1 Petru 2:9-12;

Verset de aur:  Romani 11:14 caut ca, daca este cu putinta, sa starnesc gelozia celor din neamul meu si sa mantuiesc pe unii din ei.!”

Ideea centrală: Slujirea misionară începe în propria națiune și continuă până la marginile pământului

 

Explicaţii contextuale și exegetice:

 

Epistola către Romani strălucește în teologia creștină prin prezentarea neprihănirii oferite de Hristos, prin credință tuturor oamenilor, indiferent de națiune sau etnie. Cu toate că cel care scrie epistola ajunge să fie numit apostol al neamurilor,  Pavel alocă un spațiu însemnat  în cadrul epiostelei către Romani, descrierii situației conaționalilor săi, cei din poporul Israel.

Dincolo de toate interpretările escatologice posibile, capitolele 9 -11 prezintă inima misionară a unuia care deși primise o altă direcție, înspre neamuri, nu renunță la dezideratul mântuirii pentru israeliți.

Apostolul Pavel consideră misiunea printre cei de aceleași neam cu el asemeanea unei poveri care se transformă într-o durere interioară. Sarcina misiunii în cadrul israeliților nu reprezenta o  datorie rece de îndeplinit, ci se baza pe o dragoste imensă pe care apostolul o purta pentru cei din neamul lui.

Povara agonizantă evanghelizării evreilor, motivată de iubirea lăuntrică, este ilustrată ulterior în mod metaforic, ca cel mai înalt grad de sacriciu, cei drept utopic, despărțirea de Hristos de dragul altora.

Apostolul Pavel nu a renunțat la evanghelizarea evreilor, conștient fiinde binecuvântările și privilegiile pe care aceștia le aveau. Ca strategie misionară, Pavel s-a folosit de toate elementele prezentate în textul scriptural, pentru a le dovedi celor din neamul său, veridicitatea Evangheliei.

Așadar, privit din perspecvită misionară, textul reliefeaza calitățile unei inimi agoninzante față de necesitatea mântuirii pentru cei de același neam. O astfel de inimă presupune iubire necondiționată, sacrificiu total, înțelepciune în folsirea uneltelor culturale și religioase care stau la dispoziția celui care vrea să prezinte mântuirea prin Hristos în propria națiune.

 

Aplicații / considerente misiologice:

În autocaracterizarea în faţa dregătorului Felix, apostolul Pavel afirmă că: Îţi mărturisesc că slujesc Dumnezeului părinţilor mei după Calea, pe care ei o numesc partidă; eu cred tot ce este scris în Lege şi în Prooroci (Fapt.24:14). Potrivit acestei caracterizări, apostolul a ţinută să clarifice apartenența sa la cultura iudaică şi în acelaşi timp să arate că misiunea sa între neamuri reprezenta scopul final al lui Dumnezeu în restaurarea Israelului .Datorită educaţiei sale speciale în cadrul iudaismului, Pavel nu putea sa abandoneze pasiunea pentru mântuirea celor din neamul lui.  Din punct de vedere strategic, referitor la misiunea între cei din neamul său, apostolul Pavel căuta mai întâi locurile de închinare iudaice, sinagogile, ca acolo să poată predica evanghelia, convingându-i pe evrei că Isus era Mesia. (Fapt. 9:20; 13:5, 14; 14:1)

Cele două arii de misiune paulină, zona evreilor şi a neamurilor, nu au fost antagonice, din contră dovedesc răspândirea universală a evangheliei într-un context destul de dificil. Apostolul Pavel a dus evanghelia atât evreilor cât şi neamurilor în special, identificându-se în mod deosebit cu fiecare persoană. Pavel a fost un misionar foarte sensibil şi înţelept, în stare să se adapteze fiecărui gen de oameni, cu scopul de a le vesti Cuvântul şi de-ai câştiga pentru Hristos: Căci, măcar că sunt slobod faţă de toţi, m-am făcut robul tuturor că să câştig pe cei mai mulţi. Cu Iudeii, m-am făcut ca un Iudeu, ca să câştig pe Iudei; cu cei ce sunt sub Lege, m-am făcut ca şi când aş fi fost sub Lege (măcar că nu sunt sub Lege), ca să câştig pe cei ce sunt sub Lege; cu cei ce sunt fără Lege, m-am făcut ca şi cum aş fi fost fără Lege (măcar că nu sunt fără o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub Legea lui Hristos), ca să câştig pe cei fără Lege (1 Cor. 9:19-21). În funcţie de împrejurări, apostolul Pavel se adaptează culturii în care îşi desfăşoară activitatea cu scopul răspândirii Evangheliei. În pofida acestui fapt, Pavel nu poate fi acuzat de duplicitate sau imoralitate, trăind după două standarde etice diferite de la caz la caz.( De exemplu Pavel decide să-l circumcidă pe Timotei, dar refuză să facă acest lucru cu Tit datorită faptului că cei doi se aflau în două contexte diferite. Timotei este îndemnat să practice tăierea împrejur la pentru a putea fi de folos în misiunea printre evrei. În urmă, Pavel s’a dus la Derbe şi la Listra. Şi iată că acolo era un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase şi al unui tată Grec.  2 Fraţii din Listra şi Iconia îl vorbeau de bine.  3 Pavel a vrut să-l ia cu el; şi, dupăce l-a luat, l-a tăiat împrejur, din pricina Iudeilor, cari erau în acele locuri; căci toţi ştiau că tatăl lui era Grec. (Fapt.16:1-3)

În concluzie se poate afirma că povara pentru mântuirea celor din neamul său a rămas permanent în inima apostolului Pavel ca un laitmotiv al slujirii sale indiferent de contextul cultural și etnic în care s-a aflat.

 

 

Întrebări pentru discuții:

  • În ce măsură înțeleg necesitatea misiunii printre cei din neamul meu ca fiind o povara și o durere continuă?
  • Cât de mult mă rog pentru cei din neamul meu și cât de mult mă sacrific pentru ca ei să audă, să înțeleagă și să primească Evanghelia?
  • Care ar fi elementele specifice culturii națiunii române care trebuie luate în considerare în momentul evanghelizării?
  • Care sunt elementele culturii națiunii române care împiedică primirea Evangheliei?

Dr. Radu Campean, Membru al Echipei de redactare a Calendarului de studiu biblic


Lasă un răspuns