Tema generală a lunii august este: Explicarea mesajului divin pe înțelesul tuturor
Data: 10 august
Tema: Hristos care transformă cultura
Text: Faptele Apostolilor 17:16-34
Verset de aur: Fapte 17:30 “Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască.”
Ideea centrală: Datoria creștinului nu este doar de a comunica Evanghelia, ci şi de a face acest lucru pe înțelesul audienței.
Explicaţii contextuale și exegetice:
Discursul lui Pavel din Areopagul atenian are la origine o „întărâtare a duhului” (v. 16). Amestecul de idolatrie și superstiție în care zăcea Atena îl revoltă pe apostolul care – în râvna lui pentru adevărul lui Dumnezeu și datorită pasiunii pentru sufletele pierdute – începe să le vorbească (și) filosofilor din cetate (v. 17-18).
Pe parcursul cărții Fapte, autorul consemnează câteva discursuri ținute de Pavel în fața unor audiențe variate: evreii din diaspora (13:16-41), filosofii greci (17:16-34), liderii bisericii creștine (20:17-38), evreii din Ierusalim (22:1-21). Toate aceste discursuri sunt adevărate exemple de adaptare a mesajului creștin, acesta fiind probabil unul din criteriile după care Luca alege să consemneze cuvântările lui Pavel.
Dacă în sinagoga din Antiohia Pisidiei Pavel se adresează evreilor și prozeliților printr-o incursiune în istoria VT a poporului Israel (13:16-41), în Atena abordarea lui este semnificativ diferită.
Oferindu-i-se posibilitatea de-a se adresa audienței din Areopag, Pavel le captează atenția și creează un pod de legătură apreciindu-le religiozitatea și referindu-se la altarul „Dumnezeului necunoscut” (v. 22-23). În teama lor de-a nu supăra nici o zeitate existentă, atenienii ridicaseră altare în cinstea tuturor zeilor, cunoscuți sau necunoscuți. Astfel, prezentarea unui Dumnezeu de care ei nu auziseră încă, era de mare interes pentru atenienii aflați într-o continuă căutare după „ceva nou” (v. 21).
Introducerea cuvântării a reușit să capteze imediat atenția (v. 22-23). Le fel, modul de organizare și prezentare a mesajului este cât se poate de relevant pentru epicurienii care nu considerau că este necesar să-L caute pe Dumnezeu (cf. v. 27) și care nu se temeau de vreo posibilă judecată divină (cf. v. 31), dar și pentru stoicii care aveau o concepție de viață panteistă (cf. v. 24) și care susțineau unitatea omenirii și înrudirea ei cu divinitatea (cf. v. 26-29). Pavel demontează, în discursul său, toate aceste idei filosofice, aducând o perspectivă iudeo-creștină asupra lumii: unicitatea lui Dumnezeu, crearea lumii, facerea și originea omului, porunca întoarcerii la Dumnezeu, moartea și învierea lui Isus, judecata finală (v. 24-31).
Dacă în sinagoga din Antiohia Pisidiei Pavel își clădește discursul pe referințe VT (13:16-41), în cazul de față el va ilustra adevărurile expuse citând autori cunoscuți audienței: Epimenide din Creta („în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa”) și Aratus din Cilicia sau Cleante din Assos („Suntem din neamul lui”).
Deși discursul lui Pavel este croit pe concepțiile atenienilor despre lume și viață și este ilustrat prin citarea unor poeți-filosofi păgâni, mesajul proclamat de apostol este nealterat, întru totul fidel Evangheliei și adevărului lui Dumnezeu! Ca atare, cuvântarea lui Pavel este, în cele din urmă, respinsă de audiența care ridiculizează ideea învierii din morți (v. 31-33).
Numărul celor convertiți în Atena a fost foarte mic, iar înființarea unei biserici ateniene este puțin probabilă (v. 34; cf. 1 Cor. 16:15). Cu toate acestea, discursul lui Pavel din Atena rămâne consemnat în cartea Faptele Apostolilor ca model de prezentare și adaptare a Evangheliei. Căci succesul unui predicator nu este dat de numărul celor convertiţi, ci de credincioşia cu care el transmite mesajul!
Aplicații / considerente misiologice:
1. „Întărâtat în duhul” la vederea idolatriei din Atena (v. 16), Pavel își lărgește aria misionară: de la evreii și prozeliții din sinagogă la trecătorii din piață (v. 17). Misiunea creștină începe cu o astfel de „întărâtare a duhului”, care îmbină zelul pentru apărarea adevărului lui Dumnezeu și a Evangheliei lui Isus Hristos cu pasiunea pentru oamenii pierduți în idolatrie și păcat.
2. Pavel și-a adaptat cuvântările evanghelistice în funcție de audiență (comp. 13:16-41 & 17:16-34). Ca mesageri ai Evangheliei, trebuie să vestim Cuvântul pe înțelesul tuturor oamenilor, adaptându-ne modul de prezentare în funcție de audiență.
3. Deși și-a adaptat modul de comunicare, Pavel a păstrat cu sfințenie adevărurile lui Dumnezeu, transmițându-le nealterat (v. 22-31). Drept urmare, cei mai mulți atenieni l-au luat în derâdere (v. 32). Ca mesageri ai Evangheliei, avem datoria sacră de-a păstra neschimbate adevărurile eterne ale lui Dumnezeu, chiar dacă vom fi batjocoriți pentru ceea ce credem. Căci succesul unui masager nu este dat de numărul celor convertiţi, ci de credincioşia cu care el transmite mesajul.
4. Observând „duhul” lui Pavel (v. 16-17), discursul ținut în Atena (v. 22-31) și impactul minor al acestui discurs (v. 32-34), putem contura trei concluzii evanghelistice: 1. Evanghelia trebuie vestită aici şi acum – urgenţa proclamării! 2. Evanghelia trebuie vestită pentru aici şi pentru acum – relevanţa proclamării! 3. S-ar putea, însă, ca răsplata să nu fie nici aici şi nici acum – succesul proclamării!
Întrebări pentru discuții:
1. Ce fel de sentimente nutriţi faţă de cei nemântuiţi? Mai simţiţi ceva pentru ei? Dacă da, cum concretizaţi aceste sentimente?
2. Enumeraţi câteva metode prin care transmiterea Evangheliei poate fi adaptată la nivel de forme, devenind astfel relevantă pentru audiența contemporană. Le practicați în biserica dvs.?
3. Conform lui Andy Stanley, „Confuzia dintre succes şi recompensele succesului este unul din principalele motive pentru care creștinii abandonează lucrarea [… ] Succesul trebuie văzut aşa cum şi este: credincioşia faţă de slujire, şi nu rezultatele ei! ” Este lipsa rezultatelor un motiv pentru care aţi abandonat anumite slujiri în care aţi fost implicați? Oferiţi exemple, mai ales din sfera misiunii și a evanghelizării personale.
Amiel Drimbe
Membru al Comitetului de redactare a Calendarului de Studiu Biblic 2014
