Istoria Bisericii Baptiste Sfanta Treime Constanta

Precursorii credinței baptiste din Dobrogea sunt socotiți menoniții refugiați din Rusia la Tulcea. Menoniții sunt urmaşii lui Simon Menon, preotul catolic care a îmbrățişat credința baptistă, dezbrăcând-o de elementele ei revoluționare.

În 1782 multe colonii menonite din Germania au plecat în Rusia, la chemarea Țarinei Ecaterina a II-a. După 1860, în Rusia s-a dezvoltat simțitor credința baptistă, mai ales printre germani. În 1862 s-au pornit prigoane împotriva baptiştilor; datorită acestor prigoane o colonie de baptişti germani de lângă Nicolaev a emigrat în Dobrogea, ajungând la Tulcea. Păstorul menonit din Tulcea Herman Folken i-a îndemnat să se aşeze la Cataloi ( jud. Tulcea ). Astfel în 1862 s-a format prima biserică baptistă pe pământul Dobrogei cu peste 20 de membri. În anii următori au venit şi alți emigranți baptişti din Rusia. În 1866-67 credincioşii baptişti din Cataloi şi-au zidit casa de rugăciune pe o stradă principală.

Este interesant că, deşi în Dobrogea existau biserici baptiste germane bine organizate, ele n-au misionat printre români. Credința baptistă la românii dobrogeni a venit prin baptiştii din Transilvania, care au venit la lucru în România. În anul 1902 Radu Taşcă din Curtici ( jud. Arad ) a plecat la Cernavodă şi s- a angajat la construirea podului de peste Dunăre. Cu el vine şi fratele său Nicolae Taşcă. După angajare, Radu Taşcă scrie la Pecica despre posibilitatea unui câştig bun la Cernavodă. In urma scrisorii sale vin la Cernavodă cinci credincioşi baptişti din Pecica. Ajunşi la Crenavodă, Aceştia au deschis o biserică creştină baptistă. Cei 7 credincioşi baptişti din Transilvania au format deci prima biserică creştină baptistă română din județul Constanța, având chiar un locaş propriu de rugăciune. Biserica din Cernavodă a crescut şi în scurtă vreme a ajuns la 30 de membri. În anul 1902, mama fr. Taşcă, Cristina Taşcă, care şi- a însoțit fiii în Cernavodă, a întreprins o misiune la Arabagii. Acolo ea a mărturisit Cuvântul Domnului în casa unuia Petre Crişan. Tot acolo au plecat frații Taşcă însoțiți de Maxa Comloşan căutând de lucru în sat, dar cu scopul de a predica Evanghelia. Astfel în 1902 s-a deschis biserica din Arabagii, în locuința lui Petre Crişan. Au lucrat în linişte toată vara, dar în octombrie toți cei ce participaseră la serviciile divine au fost chemați de primar şi notar, anchetați şi amenințați că li se vor lua pământurile, iar cei ce veniseră din Cernavodă, adică baptiştii transilvăneni au fost arestați şi duşi pentru cercetări. Totuşi sămânța Cuvântului Evangheliei aruncată în Arabagii a adus rod, iar în 1903 au primit credința creştină baptistă cinci suflete printre care şi Ana N. Baban.

În anul 1909 la 9 mai s-a oficiat al doilea botez, de cel care oficiase primul botez, adică de către fr. Mihai Munteanu din Transilvania. Botezul s-a oficiat în apele Dunării în dreptul comunei Rasova. Printre cei botezați amintim pe: Dumitru Baban- bătrânul, Nicolae Baban, Ana Baban şi Ştefan Baban. Lucrarea de răspândire a Evangheliei ia amploare în Dobrogea. Apar biserici baptiste în Jegălia – jud. Călăraşi, Feteşti- jud. Ialomița, Viişoara – jud. Constanța.

La sfârşitul anului 1919, după întregirea României, se găseau în Dobrogea 2 cercuri bisericeşti baptiste germane şi anume: biserica din Cataloi, cu alte 3 biserici filiale şi biserica din Cogealac, tot cu alte 3 biserici filiale. Baptiştii români aveau 4 biserici baptiste şi anume: Biserica din Arabagii cu 19 membri. A doua biserică română a fost în Caceamac, a treia în Caramat şi a patra în Cernavodă. Mai erau câțiva români în Chioseler şi în Cobadin, dar ei participau la bisericile germane şi mult mai târziu s- au constituit în biserici româneşti. În total erau 77 de baptişti români şi 140 de baptişti germani.

2. Istoria Bisericii Creştine Baptiste „Sfânta Treime” din Constanța

În anul 1921, la deschiderea Seminarului Teologic Baptist în Buteni – jud. Arad, a fost trimis la seminar un tânăr dobrogean, Dumitru Baban. Imediat ce seminarul a fost mutat la Bucureşti, în noiembrie 1921, seminaristul Dumitru Baban a fost îndemnat să înceapă o lucrare în oraşul Constanța, pentru că din 1920 conducerea Uniunii Creştine Baptiste din România considera oraşul Constanța ca un centru potențial foarte important pentru lucrarea din Dobrogea. (Baban Dumitru s-a născut în 1896 în satul Arabagii – astăzi, Hațeg – com. Abrud, jud. Constanța, ca fiu al fam. Baban – Niculae şi Ana –; Niculae fiind presbiterul bisericii din această localitate. S-a întors la Domnul în tinerețe, fiind botezat la Bucureşti de Constantin Adorian în 17 mai 1917; iar atunci când s-a înființat seminarul baptist în 1921 el era printre cei 7 seminarişti înscrişi în anul I. El s-a căsătorit cu o soră germană, Cristina, din Cogealac). Astfel, seminaristul Dumitru Baban pleca sâmbătă la Constanța şi, aici într-o cameră mobilată, închiriată în acest scop, aduna la rugăciune şi cercetare a Bibliei pe soții Serac (el, un credincios din Transilvania, căsătorit cu o credincioasă din com. Valu lui Traian) şi pe Alexandrina Butoi. În monografia lui Dumitru Baban mai este menționat numele unei alte credincioase, Maria Nadolenco. Aceştia au fost primii membri ai bisericii baptiste din Constanța.

Conform Matei 18:20, potrivit căruia un grup de două sau trei persoane care este adunat în Numele Domnului Isus Cristos este suficient pentru a forma o biserică locală pentru că Însuşi Isus Cristos este prezent acolo, se poate spune că anul 1922, anul începerii acestor adunări, este anul când ia ființă, înaintea lui Dumnezeu, Biserica Creştină Baptistă din Constanța. De la grupul de patru credincioşi, adică soții Serac, Alexandrina Butoi şi Maria Nadolenco, care au fost adunați de Dumitru Baban, biserica a crescut în fiecare duminică şi multe suflete se adunau la ascultarea Evangheliei. Nu după mult timp, s-au mai mutat în Constanța soții Ursuța Alexandru, care veneau din Bihor şi Nicolae Taşcă din Pecica, jud Arad. Prima convertită şi botezată a bisericii din Constanța a fost Paraschiva Duşa, căsătorită mai târziu cu fratele Marin Magadaş. Când aceşti credincioşi baptişti, alături de alți vecini ai acestora şi de alte persoane întâlnite în mod întâmplător şi invitate la adunările lor, au constituit un grup mai mare de credincioşi, ei au început să țină servicii divine obişnuite. La numărul credincioşilor s-au adăugat alții şi alții, încât au fost nevoiți să închirieze o sală mai mare. S-a găsit o sală disponibilă în casa familiei Frumosu, de pe strada Dumbrava Roşie 36 pe care au mobilat-o cu scaune şi o măsuță.

La 6 aprilie 1924 a avut loc inaugurarea noului local de rugăciune al bisericii din Constanța, la adresa menționată. În acelaşi an, 1924, Dumitru Baban a fost ordinat la Bucureşti ca păstor al Bisericii Creştine Baptiste din Constanța. Comisia de ordinare era compusă din frații: Constantin Adorian, Radu Taşcă, Atanasie Pascu, Ioan Țirban şi M. Vicaş. Biserica din Constanța a avut relații bune şi frățeşti cu bisericile germane din zonă. Astfel la 27 iunie 1924, Dumitru Baban şi cu păstorul german Marton Isler au ținut la Mamaia un botez cu 43 suflete. Un alt botez a fost ținut de D. Baban în 17 august 1924 cu 5 suflete, iar un altul cu 8 convertiți a fost Ńinut în 2 noiembrie 1924. Biserica din Constanța a crescut continuu şi a ajuns să fie cunoscută şi bine apreciată de opinia publică. Astfel, Dr. N. Ionescu, care locuia aproape de biserică s-a oferit să dea consultații medicale gratuite credincioşilor baptişti, care veneau la odihnă în Constanța, cu recomandarea păstorului D. Baban. Biserica se bucura de progres şi de pace.

Printr-o hotărâre a conducerii Cercului România Veche în 1925, Dobrogea a fost împărțită în două cercuri bisericeşti cu doi păstori: cercul Constanța, unde a fost mutat Jean Stăneschi şi cercul Cogealac, unde a fost mutat Dumitru Baban, cu bisericile aparținătoare acestora. În acest scop, la 14 noiembrie 1926 fratele Jean Staneschi a fost ordinat ca păstor de o comisie compusă din C. Adorian, I. R. Socaciu, Simion Voia şi Ioan Branea. Sub pastoratul său, sediul bisericii a fost mutat pe strada Mircea (vis-a vis de Liceul Mircea cel Bătrân), dar în 1928 biserica se mută din nou, cu chirie, la adresa veche (str. Dumbrava Roşie 36). Jean Stăneschi a păstorit un timp scurt biserica din Constanța, plecând de aici în anul 1928. Imediat, biserica l-a rechemat pe Dumitru Baban, ca păstor al ei şi el s-a stabilit în Constanța. Dumitru Baban a condus lucrarea din toată Dobrogea, unificând cele două cercuri bisericeşti. În 1930, biserica s-a mutat pe strada Vasile Lupu nr. 8, iar în 1935 s-a hotărât construirea unui locaş de cult propriu. În acest scop s-a cumpărat un teren viran pe strada Marechal Joffre (astăzi „Luminişului”) nr.6. La această adresă s-a construit o frumoasă casă de rugăciune, care a fost terminată în ianuarie 1937. Înainte de terminarea lucrărilor de zidire a bisericii, credincioşii au început să se adune la demisolul noii clădiri, aflate în construcție. După terminarea clădirii în ianuarie 1937 s-a oficiat inaugurarea noului locaş de cult creştin baptist. S-a organizat deasemenea şi un serviciu inaugural în cadrul Comunității Bisericeşti Baptiste Române din Constanța, în 11 – 12 sept. 1937. Zidirea casei de rugăciune s-a făcut prin truda tuturor credincioşilor baptişti, câți erau la acea vreme în Constanța. Prin aşezarea ei în capitala Dobrogei, biserica din Constanța a ajuns izvorul de inspirație şi de îndrumare a celorlalte biserici baptiste din întreaga regiune.

În 1933 s-a format Comunitatea Bisericească Baptistă Română din Constanța cu sediul inițial în acest oraş, str. Vasile Lupu nr. 8 – sediul de atunci al bisericii din Constanța. Biserica din Constanța a reprezentat toate celelalte biserici din Comunitate (cele din jud. Constanța, Tulcea, Caliacra şi Durostor, ultimele două fiind din Bulgaria de astăzi; din 1958 s-au afiliat Comunității şi biserici din jud. GalaŃi şi Brăila).

Lucrarea spirituală a bisericii, deşi în condiții dificile inerente oricărui început, cauzate de mulți factori, a progresat. Mutată în noua sa casă de rugăciune, biserica a crescut numeric. Conform proceselor verbale existente în arhiva bisericii, întocmite cu ocazia întrunirilor frățeşti, numărul membrilor bisericii a crescut de la 4, în 1922, la aprox. 20 în 1928, la 25 în 1930, la 54 în 1933, la 83 în 1938. In anul 1948, anul eliberării lui Dumitru Baban din funcția de păstor al bisericii din Constanța, numărul membrilor a scăzut la 62, iar în 1950 este consemnat un număr de 70 membri; aceasta şi pentru faptul că unii dintre membri au plecat în a doua biserică baptistă din Constanța, deschisă în cartierul „Viile Noi”, care mai târziu s-a mutat în cartierul „Km. 4” pe str. Nehoiului nr. 39 (Biserica nr. 2 ).

Alături de Dumitru Baban s-au ridicat mai mulți slujitori spirituali în biserică, devenind – unii din aceştia – membri în comitet. Dintre aceştia menționăm pe: fam. Nicolae Groza, Petre Blaj, fam. Ghe. Croitoru – care a slujit în biserică peste 40 de ani, din 1927 – ,Tudor şi Victor Iaru, fam. Jucov Serghei, fam. Prodromos Kiorpelidis – o familie de greci, Iulian Luțcanov, fam. Andrei Truppu – el activând ca şi diacon, Rainhard Fandrich, fam. Pimen Polesciuc, fam Alex. Ursuța, fam. Marin Magadaş, fam. Andruşa Sezonov – el fiind şi dirijor de cor, fam. Vasile Florea, fam. Ion Gheorghiu, Iacob Koch, fam. Grigore Piciriță, fam. Manole Cartacai – el lucrând şi ca diacon, dar şi ca uşier, fiind un fel de gospodar al bisericii – , fam. Nicolae Baban – fratele lui Dumitru (el care a înființat orchestra bisericii) – , fam. Chirilă Serț, fam. Nicolae Pălăncian, fam. Adam Lisenco, fam. Dan Vasiloglu, fam. Ghe. Marici. Cât a fost în serviciul militar, între anii 1937 – 1939, a slujit în biserica din Constanța ca evanghelist şi Alexa Popovici, personalitate cunoscută în lucrarea baptistă din România. El a fost un ajutor de preț pentru păstor. Toți aceştia, dar şi alții, au slujit în biserică după măsura darului harului lui Dumnezeu.

După ce Dumitru Baban nu a mai fost păstorul bisericii, păstorirea acesteia a fost încredințată mai multor frați presbiteri. Astfel în 1948 au fost ordinați ca diaconi doi frați din comitet: Ion Gheorghiu şi Andrei Truppu. În 1949 a fost ales păstor Ştefan Dumitru, care a păstorit Biserica din Jegălia – jud. Ialomița. El urma să fie păstor alături de întregul comitet. Dumitru Ştefan s-a născut în Jegălia, jud. Ialomița, în 26 oct. 1913.

Extras din manuscrisul “Istoria bisericii baptiste în Dobrogea- 90 de ani” – pastor Ghiță Marian

Cronologic, pastorii bisericii baptiste Sf. Treime” din Constanta au fost:

Dumitru Baban – păstor din 1922 – până în 20 febr. 1949 (ordinat păstor în 1924)

Jean Staneschi – păstor din 14 nov. 1926 – până în 1928 (Dumitru Baban și Jean Staneschi au fost pastori in Constanta, dar in două cercuri pastorale distincte, dar în 1928 cele două cercuri bisericești au fost unite de Dumitru Baban).

Din 1948 biserica a fost păstorită de un grup de pastori: Ioan Gheorghiu, și Andrei Truppu (din 1948);

Oniga Gheorghe (din 1950);

Calimarea Marin (1951-1952);

Dumitru Stefan (febr. 1949 –1 nov. 1965)

Daduica Ioan – păstor 1965 – aug. 1985 (ordinat ca pastor în 26 iun. 1966)

Dorin Hnatiuc – păstor aug. 1985 – sept. 1995

Marian Ghita – păstor sept. 1992 – prezent (în 1992-1995 – pastor secund alături de D.Hnatiuc)

Claudiu Fechete – păstor iul. 1998 – iun. 2009 (ordinat în 1999; păstor alături de M. Ghita)

Emauel Grozea – păstor 1 aug. 2004 – prezent (ordinat în iun. 2006; în perioada 2004–2009 păstor alături de M. Ghita si C. Fechete; în prezent, este păstor alături de Marian Ghita.


Lasă un răspuns