Liderii baptişti din Nigeria sunt îngrijoraţi din cauza violenţei dintre musulmani şi creştini, această violenţă producând în ultimul timp foarte multe victime. Cel mai recent incident de acest fel a avut loc în luna martie când mai mult de 500 de creştini au fost ucişi în satele din apropierea oraşului Jos, capitala administrativă a statului Plateau din Nigeria, iar dintre aceştia cei mai mulţi au fost femei şi copii.
Statul Plateau este localizat la mijlocul diviziunii dintre Nigeria de nord, care este predominant musulmană, şi Nigeria de sud, care este predominant creştină. Solomon Ishola, secretarul general a NBC (Nigerian Baptist Convention), cel care conduce cea mai largă convenţie baptistă din Africa, a explicat: „Este o luptă între oamenii indigeni şi colonişti”. Hausa-Fulani sunt coloniştii iar Biromii sunt grupul de oameni indigeni. Primii sunt reprezentaţi mai mult de musulmani în timp ce al doilea grup, indigenii, sunt un grup minoritar în statul Plateau şi sunt predominant creştini. Ishola a mai declarat că Plateau este un stat creştin în mod tradiţional, însă, pentru că Hausa-Fulani au devenit cu repeziciune majoritari, creştinii trebuie să se împotrivească încercărilor acestui grup de a prelua controlul asupra statului.
Baptistii au fost şi ei afectaţi de aceste conflicte. În ianuarie şase baptişti au fost ucişi iar şapte biserici au fost arse. Baptiştii sunt foarte îngrijoraţi din cauza neînţelegerilor, mare parte din ei aflându-se în partea de sud şi în regiunea de deltă a ţării.
BWA (Alianţa Mondială Baptistă) a dezaprobat violenţa care are loc în această ţară şi a îndemnat toţi baptiştii să se roage pentru Nigeria. NBC încearcă să oprească violenţa lucrând prin intermediul Consiliului Interconfesional din Nigeria (Nigeria Interreligious Council). Consiliul, care este format atât din lideri creştini cât şi musulmani, urmăreşte să înlăture conflictul, să aducă pace şi să provoace guvernul să protejeze viaţa umană şi proprietăţile şi, de asemeni, să ofere despăgubire în cazul pierderilor suferite.
Ishola învinovăţeşte guvernul federal pentru lipsa dorinţei de a lua măsuri împotriva situaţiei de criză. „Liderii s-ar putea să aibă compasiune faţă de colonişti” a declarat Ishola.
